Alegerea si administrarea salii de muls

Introducere
Deciziile cu privire la centrul de muls sunt unele dintre cele mai complicate decizii pe care un producator de lapte le are de luat. Procedurile de mulgere, dimensiunea cirezii, intervalul de mulgere si postura de actionar a unui producator influenteaza aceste decizii. O anumita sala de muls nu va corespunde nevoilor tuturor producatorilor de lapte. Producatorii trebuie sa ia urmatoarele decizii pentru a putea selecta sau dezvolta protocoale de administrare pentru o sala de muls:

  • Cate vaci vor fi mulse in sala?
  • Va fi necesara extinderea salii de muls in viitor?
  • Ce procedura de mulgere va fi utilizata (minimala sau completa)?
  • In cazul unui proces complet de mulgere, ce durata de contact doriti (pompari per mamelon)?
  • Ce proces de mulgere va fi utilizat (secvential, prin grupare sau teritorial)?
  • Sunteti dispusi sa instruiti echipe de mulgatori pentru a lucra in sali de muls de tip paralel sau bradulet, de mari dimensiuni?

Aceasta lucrare va viza factorii de luat in considerare la alegerea unei noi sali de muls sau la administrarea salii de mus existente. Este esential ca producatorii de lapte sa elaboreze bugete exacte, bazate pe timp, pentru procedurile si procesele de mulgere alese.

Optiuni pentru procedurile si procesele de mulgere in salile de tip paralel si bradut. Inainte de a fi luate in discutie procedurile si procesele de mulgere, trebuie definiti urmatorii termeni:

Timp de pregatire – timpul necesar pentru curatarea manuala si uscarea suprafetei mamelonului

Timp de contact – timpul efectiv de manipulare/atingere a sfarcurilor; constituie sursa stimularii pentru eliberarea ocitocinei. Timp pregatitor – intervalul dintre inceputul pregatirii sfarcului si aplicarea masinii de muls. Proceduri de mulgere – evenimentele individuale (adica mulgerea primelor jeturi, dezinfectarea prealabila, stergerea, atasarea) necesare pentru mulgerea unei singure vaci. Procese de mulgere – definesc modul in care un mulgator sau un grup de mulgatori efectueaza o anumita procedura de mulgere (minimala sau completa) la mai multe vaci. In salile de tip paralel si bradulet, exista trei procese de mulgere predominante (prin grupare, secvential si teritorial). Aceste procese de mulgere individuale sunt prezentate in Figura 1.

Procesul de mulgere prin grupare – Intr-un proces prin grupare, operatorul efectueaza toate sarcinile individuale ale procedurii de mulgere la 4 – 5 vaci. Dupa terminarea unui grup de vaci, acesta se muta la urmatorul grup de vaci disponibil. Procesul de mulgere secvential – Operatorii care utilizeaza un proces secvential impart sarcinile individuale ale procedurii de mulgere intre operatori si lucreaza ca o echipa. Operatorii lucreaza in echipa, fiecare efectuand sarcinile sale.

Procesul de mulgere teritorial – Mulgatorii au alocate unitati pe ambele laturi ale salii si nu opereaza decat unitatile care le sunt alocate. La utilizarea unui proces teritorial, mulgatorii nu depind unii de altii pentru efectuarea sarcinilor specifice.

Cele doua proceduri de mulgere predominante sunt cea minimala (mulgere prealabila sau stergere si atasare) si completa (dezinfectare prealabila, mulgerea primelor jeturi, stergere si atasare). Procedurile de mulgere influenteaza numarul de vaci per boxa per ora in salile paralele, in forma de bradulet si rotative. In salile paralele si in forma de bradulet, numarul de vaci per boxa si per ora este de 5,2 la utilizarea procedurilor de mulgere minimale si 4,4 la utilizarea procedurilor de mulgere complete. In salile rotative, numarul de vaci per boxa per ora a scazut de la 5,75 la 5,3 cand a fost utilizat un proces minimal in comparatie cu un proces complet (Armstrong et al. 2001). In sali mari, procedurile de mulgere au un impact dramatic asupra numarului de unitati pe care le poate manipula un operator in salile de tip paralel si bradulet. In 1997, Smith et al. a publicat un document cu indicatii privind numarul de unitati pe care un operator le poate manipula folosind procedurile de mulgere minimale si complete. Cand a fost utilizata o procedura de mulgere completa, un mulgator a putut opera 10 unitati pe latura si 17 unitati pe latura cand a utilizat proceduri de mulgere minimale. Aceste recomandari s-au bazat pe un timp de 4 – 6 secunde pentru mulgerea primelor jeturi la o vaca si atasarea tuturor unitatilor pe o parte a salii in 4 minute. In ultimii ani, mai multi specialisti in gestionarea procesului de mulgere au recomandat 2 – 3 trageri per sfarc (8 – 10 secunde) la mulgerea primelor jeturi pentru cresterea stimularii si pentru o curgere mai buna a laptelui. Unii dintre acesti specialisti considera ca marirea stimularii reduce timpul de mulgere. In prezent, nu exista date concludente care sa sustina aceasta teorie. O noua cercetare a AABP raportata de Rapnicki, Stewart si Johnson (2002) indica faptul ca fluxul de lapte scade cand vacile pre-mulse anterior nu au mai fost pre-mulse. Daca aceasta procedura este implementata, producatorii vor trebui sa reduca numarul de unitati pe care un operator le poate manipula per latura (Tabelul 1). Ordinea evenimentelor individuale din procedura de mulgere este esentiala. Lucrarea finalizata de Rasmussen et al. (1992) indica un timp pregatitor ideal de 1 minut si 18 secunde. Timpii pregatitori de 1 – 1,5 minute sunt general acceptati ca optimi pentru toate etapele de lactatie. Va fi necesar ca producatorii sa decida procedura de mulgere si stimularea pe care le vor utiliza. Cateva avantaje si dezavantaje ale procedurilor de mulgere minimale si complete sunt prezentate in Tabelele 2 si 3.

Tabelul 1. Timpul (secundele) necesar evenimentelor individuale din procedura de mulgere.
Procedura

Eveniment
Minimala Completa Completa cu timpi de contact de 10
secunde
Dezinfectarea
prealabila
 6 – 8 6 – 8
Stergerea 6 – 8 6 – 8 6 – 8
Atasarea 8 – 10 8 – 10 8 – 10
Total 12 – 18 secunde 24 – 32 secunde 30 – 36 secunde

Mulgerea primelor jeturi sau stergerea si atasarea.

Tabelul 2. Avantajele si dezavantajele procedurii de mulgere minimale Compromite igienizarea pielii mamelon Avantajoasa cand vacile intra in sala de muls curate si uscate. „Durata de functionare a masinii“ poate fi prelungita. Randamentul constant este marit.Timpul necesar pentru mulgerea cirezii poate fi scazut (timpul total de mulgere). Poate impune mulgatorilor sa hotarasca cand este nevoie de o curatare suplimentara a mameloane murdare. Poate determina o calitate mai redusa de lapte si un nivel de mastita mai ridicat in comparatie cu „igiena completa“.

Tabelul 3. Avantajele si dezavantajele procedurii de mulgere complete Maximizeaza igiena sfarcului si curgerea laptelui.
Utilizeaza 4 proceduri separate sau se poate combina in doua sau trei proceduri. Se utilizeaza cand obiectivul este o calitate maxima a laptelui. Minimizeaza „durata de functionare a masinii“.

Conduce la un randament al vacilor mai mic sau la costuri mai mari cu forta de munca in comparatie cu variantele „minimala“ sau „absenta“. Necesita instruirea mulgatorilor pentru Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 121 maximizarea rezultatelor.

Trei procese de mulgere predominante sunt utilizate in salile de tip paralel si bradulet (secvential, prin grupare si teritorial). Aceste procese de mulgere sunt prezentate in Figura 1. Utilizarea proceselor teritoriale va reduce randamentul cu 20 – 30% in comparatie cu procesele secventiale (Smith et al. 1997). Procesele prin grupare par a fi o alternativa la procesele secventiale, fara a sacrifica randamentul. Procedurile secventiale si cele prin grupare sunt demonstrate in Figurile 2 – 7. Atat procedurile de mulgere complete, cat si cele minimale din alile rotative sunt prezentate in Figura 8.

Impactul unitatilor de retractare automate
Un studiu publicat de Stewart et al. (2002) indica faptul ca atunci cand parametrii retractorului automat au crescut, durata medie de mulgere a fost redusa cu 10,2 pana la 15,6 secunde pentru o vaca. Parametrii mai mari ai retractorului automat nu au avut un impact negativ asupra productiei de lapte per vaca. Fluxul de lapte mediu pe minut a crescut de la 0,11 la 0,42 livre/minut. Marirea parametrilor retractorului automat reprezinta o oportunitate pentru cresterea performantei salii de muls.

Alegerea tipului de sala
In general, proprietarii fermelor de lapte au o preferinta personala pentru un anumit tip de sala. In multe cazuri, aceasta preferinta personala intra in conflict cu numarul de vaci care trebuie mulse, lungimea turei de muls, calitatea anticipata a laptelui, rezultatele privind sanatatea ugerului si resursele financiare. In optarea pentru un anumit tip de sala de muls, producatorul trebuie sa ia in considerare marimea cirezii, planurile de extindere, impactul economic asupra productiei de lapte si capacitatea de a instrui si administra angajatii. Este recomandat ca producatorii de lapte sa viziteze cat mai multe tipuri de sali si sa ia decizia finala dupa ce au avut ocazia sa analizeze toate tipurile, nu numai tipul cel mai rapid sau cel mai nou.

Numarul total al orelor de utilizare
Costurile de constructie si operare pentru o sala de muls conceputa pentru a fi utilizata intre 4 si 6 ore pe zi vor fi mai mari per vaca, decat cele pentru o sala care functioneaza intre 20 si 21 de ore pe zi. De exemplu, 250 de vaci dintr-o ferma de lapte, mulse de doua ori pe zi, pot fi mulse intr-o sala de tip bradulet cu 2×4 locuri intr-o tura de 6 ore sau cu 2×10 locuri intr-o tura de 3 ore. Costul unei sali 2×4 este de aproximativ 90.000 USD, in timp ce o sala 2×10 costa 180.000 USD. Se recomanda sa se lucreze mai putine ore, daca personalul are si alte sarcini, precum productia agricola, hranirea, sanatatea animalelor si cresterea animalelor de substitutie. Cu toate acestea, o mare parte a profitului din investitii va fi realizata daca sala de muls poate fi utilizata 20 – 21 de ore pe zi pentru mulgerea vacilor. In mod frecvent, producatorii sunt prinsi in luarea unei decizii intre numarul de vaci pe care il pot mulge si procedura de mulgere pe care o pot utiliza in aceste conditii. Daca acestia nu sunt suficient de atenti, calitatea laptelui si sanatatea ugerului pot fi afectate.

Numarul de operatori
Numarul de operatori poate fi influentat de disponibilitatea personalului, de procedura de mulgere sau de marimea cirezii. Majoritatea salilor de tip paralel sau bradulet (de la D-4 la D-12) sunt operate de un singur operator. Salile operate de un singur operator sunt mai eficiente cu privire la numarul de vaci pe ora de munca. Salile de muls de tip paralel sau bradulet, operate de doi sau mai multi operatori au avantajul unei operari continue, chiar si in timpul schimbarii grupului de vaci, cand un operator intarzie in tura de mulgere sau cand intervin urgente scurte, care solicita parasirea salii de muls de catre un operator. Dezavantajul consta in faptul ca este mai dificil pentru proprietar sa evalueze performanta operatorului sau standardele de calitate, iar numarul de vaci pe ora de munca va fi mai mic. Totusi, multi producatori pot atinge aceeasi productivitate privind forta de munca in sali de muls cu mai multi operatori, ca si in cele cu un singur operator, prin programe de instruire si monitorizare.

Marimea initiala a cirezii si planurile de extindere
Este indicat ca producatorii de lapte sa ia in considerare marimea curenta a cirezii, precum si planurile ulterioare de crestere a marimii cirezii. Daca producatorul doreste sa se dezvolte treptat, pot fi construite sali de muls de tip paralel sau bradulet, pentru a permite extinderea pe masura ce se mareste cireada. Salile de muls de tip paralel Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 122 sau bradulet sunt mai avantajoase din acest punct de vedere decat salile rotative, care nu pot fi extinse treptat. Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 123

O sala de muls vs. doua sali de muls
Unele cercetari indica faptul ca doua sali de muls mai mici sunt mai eficiente decat o sala de muls mai mare (Thomas et al. 1993, 1994, 1995). Un studiu a comparat doua sali paralele 2×20 cu o singura sala 2×40 (Thomas et al.1995). In 15 ani, profitul net a fost cu 908.939 USD mai mare din cele doua sali de muls mai mici decat din sala de muls mare. Costul initial de constructie a celor doua sali paralele de 2×20 a fost cu 22.227 USD mai mare decat cel pentru sala de 2×40. De asemenea, construirea a doua sali permite producatorilor sa construiasca ferma in etape si sa mareasca numarul grupurilor de vaci in lactatie.

Instruirea si monitorizarea mulgatorilor
Asigurarea instruirii si monitorizarii mulgatorilor constituie o continua provocare pentru producatorii de lapte. In cadrul salilor de muls de tip paralel sau bradulet cu mai multi mulgatori, devine foarte importanta instruirea echipelor de mulgatori pentru a lucra impreuna la sporirea performantei salii. In salile de tip paralel sau bradulet, operatorii se pot deplasa si pot efectua mai multe sarcini (de ex. pre-mulgere, stergere, atasare), fata de salile rotative unde operatorii se afla intr-o singura locatie si efectueaza una sau doua sarcini in aceasta locatie. Daca performanta salilor de tip paralel sau bradulet cu mai multi operatori trebuie maximizata, va fi necesar ca operatorii sa lucreze impreuna pentru a efectua procedurile de mulgere la mai multe vaci, utilizand un proces de mulgere prin grupare sau secvential. Dupa finalizarea instruirii mulgatorilor, producatorul va trebui sa monitorizeze performanta mulgatorilor individuali si performanta salii.

Evaluarea performantei salii de muls
Performanta salii de muls a fost evaluata prin studii de lunga durata (Armstrong si Quick, 1986) pentru a masura randamentul constant (vaci pe ora). Randamentul constant nu include durata de curatare a sistemului de mulgere, intretinerea echipamentului, efectele schimbarii grupurilor si mulgerea grupurilor izolate. De asemenea, aceste studii ne permit sa observam efectul diferitelor variabile de management asupra performantei salii de muls. In general, aceste informatii au fost utilizate pentru dimensionarea salilor de muls, pentru a corespunde nevoilor producatorului de lapte.

Dimensionarea salilor de muls
Pe masura ce fermele de lapte se maresc, dimensionarea salii de muls devine mai complicata. Multi producatori opteaza pentru utilizarea salilor de izolare pentru a reduce presiunea in sala principala. Unii producatori mulg si vaci sanatoase in sala de izolare pentru ca vacile suplimentare sa poata fi mulse in sala sau salile principale. Unele ferme de lapte cresc numarul de mulgeri la 4, 5 sau 6 ori pe zi pentru primele 21 – 42 de zile de lactatie si revin la 2 sau 3 mulgeri pe zi la 21 – 42 de zile in lactatie (Dahl 2002). Acesti factori vor avea un impact dramatic asupra modului in care este dimensionata sala de muls. Mai jos, este discutata dimensionarea salilor de tip paralel, bradulet si rotative. In discutia de mai jos se pleaca de la ipoteza ca toate grupele de vaci vor fi mulse in sala de muls principala.

Dimensionarea salilor de muls de tip paralel si bradulet

Criteriile de proiectare pentru salile de tip paralel si bradulet sunt prezentate in Tabelul 4.

Frecventa de mulgere Lungimea turei Rotatii pe ora Durata de mulgere a unei grupe
2x 10,0 4,0 60
3x 6,5 5,0 40
4x 5,0 6,0 30

Ore de randament constant

Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 123

In mod obisnuit, salile de muls sunt proiectate pentru ca cireada sa poata fi mulsa o data la 10 ore cand este mulsa de doua ori pe zi; la 6,5 ore cand este mulsa de trei ori pe zi si la 5 ore cand este mulsa de 4 ori pe zi. Luand in considerare aceste criterii, sala de muls va fi dimensionata pentru a permite curatarea si intretinerea. Salile sau grupurile de vaci sunt determinate in functie de mulgerea unui grup in 60 de minute cand se mulge de doua ori, in 40 de minute cand mulgerea se face de trei ori si in 30 de minute cand mulgerea se face de patru ori pe zi. Se calculeaza numarul de vaci dintr-un grup pentru a permite divizarea la numarul de boxe de pe o parte a salii de muls. Cu cat sunt mai multe boxe ocupate pe serie, cu atat se maximizeaza eficienta salii. Numarul de vaci care vor fi mulse pe ora poate fi calculat utilizand urmatoarele formule:

Numarul total de boxe x rotatiile per boxa si pe ora = vaci mulse pe ora (CPH)

Numarul de vaci de muls = CPH x lungimea turei de mulgere (ore)

Dimensionarea salilor rotative
Timpul de intrare (secunde/boxa), numarul de boxe goale, numarul de vaci care se rotesc de doua ori, opririle la intrare si iesire si dimensiunea salii (numarul de boxe) influenteaza performantele salilor rotative. Timpul de intrare va determina numarul maxim de vaci care pot fi mulse pe ora. De exemplu, daca timpul de intrare este de 10 secunde, randamentul maxim va fi de 360 de vaci pe ora (3600 secunde pe ora/10 secunde pe boxa = 360 vaci pe ora). Aceasta valoare este denumita randament teoretic.

Randamentul teoretic presupune faptul ca sala nu se opreste niciodata din activitate, vacile sunt mulse complet intr-o rotatie si fiecare vaca intra direct intr-o boxa. In realitate, exista boxe goale, vaci care efectueaza rotatia de doua ori si timpi in care masa rotativa se opreste. Tabelul 5 prezinta performantele unei sali rotative la diferite procente din randamentul teoretic. Pe masura ce numarul de boxe goale, numarul de vaci care efectueaza o a doua rotatie si numarul de opriri creste, procentul din randamentul teoretic scade.

Tabelul 5. Performanta salii rotative (vaci pe ora)

vaci/ora
 Timp
(sec/boxa)
100% 90% 80% 70% 60%
8

9

10

11

12

400

450

360

327

300

405

360

324

295

270

360

320

288

262

240

315

280

252

229

210

270

240

216

196

180

13

14

277

257

249

231

222

206

194

180

166

154

15 240 216 192 168 144
16 225 203 180 158 135

Numarul de boxe sau dimensiunea salii rotative afecteaza numarul de unitati disponibile la un moment dat. Tabelul 6 indica unitatea disponibila la un moment dat pentru diferite dimensiuni de sali rotative la diferiti timpi de rotire. Sala rotativa trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite ca la o rotatie completa sa fie mulse aproximativ 90 la suta dintre vaci.

Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 125

Tabelul 6. Unitatea disponibila la un moment dat, calculata pentru salile rotative la diferiti timpi de rotatie

Nr.de boxe

40

 Timp de intrare sec./boxa

8

Secunde/rotatie

320

Minute/rotatie

5:20

Secunde/rotatie

240

Minute/rotatie

4:00

40 10 400 6:40 300 5:00
 

40

 

12

 

480

8:00  

360

6:00
 

40

60

15

8

 

600

480

10:00

8:00

 

780

400

7:30

6:40

60 10 600 10:00 500 8:20
60

60

72

12

15

8

720

900

576

12:00

15:00

9:22

600

750

496

10:00

12:30

8:16

72 10 720 12:00 620 10:20
72

72

12

15

864

1080

14:24

18:00

744

930

12:24

15:30

80 8 640 10:40 560 9:20
80

80

80

10

12

15

800

960

1500

13:20

16:00

22:00

700

840

1050

11:40

14:00

17:30

Se presupun 5 boxe pentru intrare si iesire, 3 boxe pentru igiena de pre-mulgere, 2 boxe pentru detasare

In analizarea datelor disponibile astazi, sala rotativa trebuie dimensionata la o rotatie de 11 – 12 secunde pe boxa si 81% din randamentul teoretic. Sala trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite 9 minute de unitate disponibila la un moment dat. Daca doriti sa dimensionati salile rotative in functie de randamentul constant, in salile sub 54 de boxe se mulg 5 vaci/boxa/ora, iar in salile de 60 de boxe sau mai mari se mulg 5,8 vaci/boxa/ora (Tabelul 7). Salile cu 60 de boxe sau mai mari pot sa creasca numarul de rotatii pe ora si sa mentina o durata adecvata de mulgere a vacilor, fara a efectua rotatia de doua ori. Este foarte important ca salile rotative sa fie dimensionate pentru a permite o anumita extindere, deoarece sunt foarte dificil de extins.

Tabelul 7. Performanta mai multor sali de muls rotative de dimensiuni diferite in care se utilizeaza procedura de mulgere completa.

Numar de boxe
 

Numar de sali

Numar de boxe (med.)

Vaci/ora (med.)*

Numar de operatori (med.)

24-40

8

36

181

2,6

48-56

5

51

258

2,7

60-80

7

72

420

5,41

Forta de muncă pt. vaci/ora 82 98 77

Productie lapte (livre) (med.)

Rotatie/boxa/ora (med.)

Vaci/boxa/ora (med.)

70

5,42

5,01

77

5,42

5,06

74

6,16

5,82

Dezbaterile celei de-a sasea Conferinte de administrare a fermelor de lapte din vest ♦ 12 – 14 martie 2003 ♦ Reno, NV – 125

Ce tip de sala corespunde nevoilor mele?
Deciziile pe care le ia un producator de lapte cu privire la sala de muls pot avea un impact dramatic asupra capacitatii acestuia de a-si atinge obiectivele. Un tip de sala de muls nu va corespunde nevoilor tuturor producatorilor de lapte. Producatorii trebuie sa-si evalueze cu atentie toate optiunile. Sala de muls constituie punctul central al fermei de lapte. Daca producatorul doreste sa se dezvolte treptat si sa extinda sala de muls pe masura ce creste numarul de vaci, construirea unei sali de tip paralel sau bradulet cu posibilitatea de a adauga boxe in viitor constituie alegerea logica. Daca insa obiectivul il constituie construirea unei sali la dimensiunea sa finala si umplerea completa cu vaci, atunci poate fi luat in considerare orice tip de sala de muls. Poate fi inserat spatiu in planul de situatie pentru a adauga o a doua sala de muls si un adapost suplimentar pentru vaci. Indiferent de optiunea finala pentru tipul si dimensiunea salii, este absolut necesara efectuarea unei evaluari financiare.

Figura 1

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

Figura 6

Figura 7

Figura 8

Figura 9

Lasati un Comentariu

Comentariu (necesar)

Trebuie sa completati aceste tag-uri HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nume (necesar)
Email (necesar)

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.