Eficientizarea salilor de muls

Eficientizarea salilor de muls:

Standardele privind performanta fortei de munca in salile de muls moderne

Normand St-Pierre, Profesor si specialist in extinderea fermelor de lapte

Introducere
Exista trei motive principale pentru care producatorii sunt din ce mai interesati de forta de munca din sala de muls. In primul rand, deoarece costul de capital pentru o sala noua este substantial. Pentru recuperarea acestui cost prin cat mai multe chintale de lapte posibile, producatorii folosesc sala de muls un numar din ce in ce mai mare de ore. In consecinta, acestia angajeaza tot mai multi lucratori pentru sala de muls. In final, costurile cu forta de munca asociata cu operarea centrului de muls retin atentia. Astfel, apare intrebarea „Costul salii mele de muls este competitiv fata de restul industriei?“ In al doilea rand, vacile trebuie mulse la anumite intervale (de ex. la intervale de 8 sau 12 ore). Celelalte activitati trebuie sa fie sincronizate cu sala de muls. De exemplu, cand vacile se intorc din sala de muls trebuie sa aiba mancare proaspata in uluce; tarcurile trebuie curatate in timpul mulsului etc. Astfel, sala de muls si forta de munca asociata functioneaza, in esenta, dupa ordinea fireasca a operatiunilor de la ferma de lapte. Daca sala de muls intrerupe aceasta continuitate, operatiunile din intreaga ferma vor fi afectate. In al treilea rand, producatorii sunt afectati de ceea ce eu numesc „factorul bataie de cap“. Cu cat sunt implicate mai multe persoane in aceeasi operatie, cu atat exista o probabilitate mai mare ca operatia respectiva sa nu fie efectuata corespunzator. Asadar, producatorii doresc un disponibil de forta de munca pentru sala de muls bine administrat, pentru a reduce numarul catastrofelor si al batailor de cap aferente.

Standardele privind performanta fizica si financiara a fortei de munca din sala de muls

Cei mai multi producatori inteleg ca productivitatea fortei de munca din sala de muls are un impact direct asupra profitului net. Standardele de performanta constituie instrumente utile de management pentru a evalua starea unui sistem de productie si a componentelor sale. Pentru a asista producatorii in evaluarea competitivitatii disponibilului de forta de munca din sala de muls, am elaborat un set de standarde de performanta, pe care l-am raportat in Tabelul 1. Standardele minime trebuie considerate praguri de interventie. In timp, cirezile trebuie sa depaseasca standardele de performanta competitive. Cel mai important dintre cele cinci standarde il constituie costurile cu forta de munca din sala de muls pe chintalul de lapte. Doua variabile determina acest raport. Costurile cu forta de munca pe ora reprezinta numaratorul, determinat de 1) costul mediu cu forta de munca pe ora, pe mulgator si 2) numarul de mulgatori angajati. Prin urmare, numaratorul reprezinta cheltuielile cu forta de munca din sala de muls pe ora. Numarul de chintale mulse pe ora reprezinta numitorul si masoara productivitatea totala a disponibilului de forta de munca din sala de muls. Raportul dintre numarator si numitor reprezinta eficienta fortei de munca in procesul de mulgere. Celelalte standarde de performanta vor contribui la diagnosticare, in cazul in care costurile cu forta de munca din sala de muls pe chintal nu vor atinge obiectivul.

Realizarea unui numar satisfacator de rotatii pe ora

In cazul salilor de muls cu dispunere laterala a vacilor (de tip bradulet si paralel), o componenta majora a eficientei salii de muls o constituie numarul de vaci mulse intr-o ora. In limbajul utilizat in sala de muls, se numeste numar de rotatii pe ora.

  • Pentru a realiza patru rotatii pe ora, fiecare parte laterala trebuie alimentata (si golita) cu vaci de patru ori pe ora.
  • Pentru a realiza patru rotatii pe ora, o noua grupa de vaci trebuie sa intre in sala de muls la fiecare 15 minute. Un numar de cinci rotatii pe ora presupune o noua grupa de vaci la fiecare 12 minute. Se pot efectua cronometrari eficiente prin simpla utilizare a unui cronometru.
  • Masurati numarul de minute dintre doua deschideri consecutive ale portii de acces de pe aceeasi parte a salii de muls. Saizeci impartit la acest numar va da numarul echivalent de rotatii pe ora. De ex.: au trecut 13,5 minute intre doua deschideri consecutive ale portii de acces pe latura de vest a salii de muls. 60 ÷ 13,5 = 4,44 rotatii/ora Conform standardului de performanta din Tabelul 1, deschideri consecutive ale portii de acces trebuie sa aiba loc la maxim 15 minute.
  • Masurati numarul de minute dintre momentul in care se deschide poarta de acces pana la atasarea ultimei unitati de mulgere pe latura respectiva. In limbajul utilizat in sala de muls, se numeste durata de la deschiderea portii pana la ultima unitate. Pentru a realiza 4 rotatii pe ora, aceasta durata trebuie sa fie mai mica de 6,5 minute intr-o sala de muls cu evacuare rapida si de 5,5 minute intr-o sala de muls cu evacuare standard. Pentru a realiza 5 rotatii pe ora, durata de la deschiderea portii pana la ultima unitate trebuie sa fie de 4,5 minute in cazul salilor cu evacuare rapida si de 3,5 minute in cazul celor cu evacuare standard.

Este foarte importanta intelegerea acestei masuratori pentru a obtine o eficienta optima in sala de muls. Cand poarta de acces de pe latura A este deschisa, toti lucratorii din sala de muls trebuie sa se concentreze pe aceasta zona. Pana cand nu se ataseaza ultima unitate de mulgere pe latura A, efectuarea altor operatii pe latura B nu va spori numarul de rotatii pe ora. Intr-o sala de muls cu dispunere laterala a vacilor un ciclu controlat incepe o data la 7 minute. Durata unui ciclu insumeaza durata de introducere a vacilor pe standul de muls, de pregatire a acestora si de atasare a tuturor unitatilor de mulgere. Cu cat aceste activitati sunt executate mai rapid, cu atat se vor realiza mai multe rotatii pe ora.

Alocarea minutelor

Analizarea capacitatii de productie a vacilor se simplifica mult, daca intelegem ca:
1 ora = 60 minute = 3600 secunde
Modul de alocare a celor 3600 de secunde pe ora pentru diferite activitati determina randamentul final al salii de muls, din punctul de vedere al fortei de munca. Masurarea duratei de timp petrecute pentru executarea operatiilor esentiale si neesentiale ale procesului din sala de muls este dificila si nu poate fi efectuata prin simpla utilizare a unui cronometru. Noi am folosit un dispozitiv de inregistrare a datelor conceput de Dr. Larry Jones de la Institutul F.A.R.M.E. pentru a masura durata de timp alocata diferitelor operatii din peste 75 de sali de muls din Ohio, Maryland, Michigan, New York, Pennsylvania si din cateva sali de muls din California. Aceste masuratori sunt de mare ajutor in calcularea unui randament estimativ pe baza operatiilor specifice procesului de mulgere. Activitatile din sala de muls sunt grupate in operatii esentiale ale procesului de lucru (EWRT – essential work routine tasks) si operatii neesentiale ale procesului de lucru (NEWRT – nonessential routine tasks). Iata cele sapte elemente esentiale:

  • Intrarea
  • Pregatirea
  • Atasarea
  • Reatasarea
  • Detasarea
  • Curatarea
  • Evacuarea

Alte elemente, desi unele pot fi necesare (de ex. reumplerea recipientului de dezinfectare a mameloanelor, reaprovizionarea cu prosoape de uger), nu sunt considerate esentiale – prezenta vacilor nu este obligatorie; coordonarea lor in timp este foarte flexibila. Tabelul 2 raporteaza standarde de performanta pentru toate elementele operatiilor esentiale ale procesului de lucru, pe baza masuratorilor efectuate in ultimii trei ani impreuna cu cele ale Dr. Jones si Dr. Dennis Armstrong de la Universitatea din Arizona. Pe baza acestui tabel, este foarte usor de stabilit standardul de performanta pentru numarul de rotatii pe ora estimat pentru o rutina de mulgere specifica.

Exemplul 1

Sala de muls de tip bradulet, dezinfectare prealabila prin scufundare, mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte si dezinfectarea dupa muls intr-o sala cu evacuare rapida si unitati de retractare automate. Se estimeaza ca operatiile esentiale ale procesului au urmatoarele durate ca standarde minime de performanta:

  • Secunde/vaca
  • Intrarea                                                                                                5
  • Dezinfectarea prealabila prin scufundare                                     5
  • Stergerea                                                                                             7
  • Mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte                               8
  • Atasarea                                                                                             10
  • Reatasarea                                                                                          1
  • Dezinfectarea dupa muls                                                                  4
  • Evacuarea                                                                                            2
  • Total operatii esentiale ale procesului                                          42
  • + 15% diverse si timp de inactivitate                                              6
  • Timp total                                                                                           48

 

Acest proces de mulgere dureaza in total 48 de secunde pentru o vaca. Astfel, un mulgator poate gestiona maxim 3600 ÷ 48 = 75 de vaci pe ora, indiferent de marimea salii.

Exemplul 2.

Sa presupunem ca supradimensionam sala de muls (de ex. 2 x 20 pentru un mulgator) intr-o structura de tip bradulet, cu dezinfectare prealabila prin pulverizare si stergere, dezinfectare dupa muls tot prin pulverizare, evacuare rapida si unitati de retractare cu brat de sustinere. Se estimeaza ca operatiile esentiale ale procesului au urmatoarele durate ca standarde minime de performanta:

  • Secunde/vaca
  • Intrarea                                                                                              5
  • Dezinfectarea                                                                                   4
  • stergerea                                                                                          7
  • Atasarea                                                                                            8
  • Reatasarea                                                                                        1
  • Dezinfectarea dups                                                                         3
  • Evacuarea                                                                                          2
  • Total operaţii esentiale ale                                                            30
  • Diverse si timp de inactivitate                                                        6
  • Timp total                                                                                         34

In cadrul acestui proces de mulgere, un mulgator poate gestiona maxim 3600 ÷ 34 = 106 vaci pe ora. Exista pareri ca durata va fi mai lunga, ca urmare a stimularii reduse a ugerului din cauza omiterii etapei de mulgere manuala a primelor jeturi. Mai jos, vom aborda acest aspect in detaliu. Chiar daca lipsa etapei de mulgere manuala a primelor jeturi mareste durata pe unitate cu 30 pana la 60 de secunde pe vaca, intervalul in care unitatea este atasata la uger (durata pe unitati) nu necesita operare manuala. Astfel, daca sala de muls are dimensiunile mentionate in proces, un mulgator trebuie sa mulga 106 vaci pe ora, utilizand procesul descris in exemplul al doilea. O sala de tip bradulet cu 32 de boxe de muls (cate 16 pe fiecare parte) pe mulgator va avea dimensiunea potrivita pentru acest proces, in vreme ce o sala cu 20 – 24 de boxe de muls va fi mai potrivita pentru procesul de la Exemplul 1. Producatorii din Vestul mijlociu al S.U.A. aud de cirezi unde se raporteaza o medie de peste 150 de vaci/mulgator pe ora. Cum reusesc aceasta performanta? Sala de asteptare si procesul de mulgere in anumite zone vestice, uscate difera de practicile standard de pe Coasta de Est si din Vestul mijlociu. De exemplu, vacile sunt spalate intr-un tarc si sunt lasate sa se usuce natural inainte de a intra in tarcul de asteptare. Cu aceasta structura a platformei de muls, procesul de mulgere poate fi: Exemplul 3.
Sala de muls de tip paralel, fara tratamente prealabile, fara tratamente dupa muls (dezinfectare mecanizata pe culoarul de retur) si evacuare rapida..

  • Secunde/vaca
  • Intrarea                                                                                                                                                        5
  • Dezinfectarea prealabila prin scufundare                                                                                             5
  • stergerea                                                                                                                                                     7
  • Mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte                                                                                       8
  • Atasarea                                                                                                                                                     10
  • Reatasarea                                                                                                                                                  1
  • Dezinfectarea după muls                                                                                                                         4
  • Evacuarea                                                                                                                                                   2
  • Total operatii esentiale ale procesului 42 + 15% diverse si timp de inactivitate                            6
  • Timp total                                                                                                                                                  48

Cu acest proces de mulgere, un mulgator poate gestiona maxim 3600 ÷ 21 = 169 vaci pe ora. O sala cu 40 – 48 boxe de muls are dimensiunea perfecta.
Pe scurt, daca doriti sa sporiti eficienta fortei de munca din sala de muls, trebuie fie sa reduceti timpul alocat fiecarei activitati esentiale, fie sa reduceti numarul de activitati efectuate de lucratori.

Pro sau contra mulgerii manuale a primelor jeturi? Intrebarea valoreaza 64.000 USD

Intrebarea nesolutionata momentan este care sunt pierderile legate de sanatatea ugerului si de productia asociata procesului redus de mulgere? Unii producatori considera foarte importante sanatatea ugerului si numarul scazut de celule somatice (SCC) si sunt in favoarea unui proces complet de pregatire. Mulgerea manuala a primelor jeturi reprezinta un exemplu de stimulare puternica pentru curgerea laptelui. Curgerea laptelui vine ca raspuns la eliberarea ocitocinei (hormon) in circulatia sanguina, care ajunge in glanda mamara unde produce contractia celulelor mioepiteliale ce inconjoara alveolele secretorii. Multi stimuli contribuie la eliberarea ocitocinei, unul dintre acestia fiind mulgerea manuala a primelor jeturi (stimularea prealabila mulsului). Demonstratiile practice sugereaza ca tehnica de mulgere a primelor jeturi este esentiala pentru curgerea laptelui, durata de atasare a unitatilor, debitul maxim si productia de lapte. Studii stiintifice recente nu sustin aceste afirmatii. Wagner si Ruegg (2002) nu au gasit nicio diferenta in productia de lapte, atasarea unitatilor si debit intre doua procese prealabile mulgerii care includ sau nu mulgerea primelor jeturi. Aceasta diferenta nu a fost sesizata nici la producatorii mari (101,4 livre/zi) si nici la producatorii mici (57,3 livre/zi). In operatiunile comerciale, consecventa ordinii evenimentelor care stimuleaza curgerea laptelui poate fi cruciala. Mulgerea manuala a primelor jeturi poate facilita realizarea acestei consecvente, dar consecventa se realizeaza indiferent daca se urmeaza sau nu un proces complet de pregatire a ugerului.

Cand lucrurile nu merg conform asteptarilor

Cum actionati cand rotatiile pe ora nu sunt cele dorite? Conform discutiei anterioare, aceasta inseamna probabil ca rutina de lucru este defectuoasa. Cauze posibile ale operatiilor esentiale prelungite ale procesului.

Durata de intrare prea mare:
• Procedeu de lucru ineficient
• Constructia necorespunzatoare a portii de acces
• Pardoseala alunecoasa
• Gestionarea nesatisfacatoare a vacilor
Durata prea mare de pregatire a ugerului:
• Ugere murdare
• Echipament, procedeu de lucru nesatisfacator
• Amplasarea salii de muls
• Gestionarea nesatisfacatoare a vacilor
Durata de atasare este prea mare:
• Operator lent
• Lipsa de practica
• Design necorespunzator al echipamentului
• Vaci naravase
• Proiectarea neadecvata a salii
Tratament prea lung dupa muls:
• Proces de lucru (mers)
• Vaci naravase
• Locatia echipamentului
Activitatile diverse dureaza prea mult:
• Prea multe intreruperi
• Automatizare insuficienta
• Mulgatorul a patruns in sala de asteptare o data!
• Se acorda prea multa „grija speciala“ in sala de muls
Durata de inactivitate este prea mare:
• Boxe insuficiente per mulgator
• Proces de mulgere neperformant
• Durata mare de mulgere per vaca
• Strategie de grupare ineficienta

Exemple de diagnosticare a randamentului în sala de muls

Urmatoarele 4 figuri vor fi utilizate in timpul conferintei pentru a ilustra diagnosticarea randamentului insuficient al vacilor si a eficientei slabe a fortei de munca in sala de muls.

Concluzii

Avand in vedere ca randamentul vacilor in sala de muls afecteaza celelalte operatiuni de la ferma si rentabilitatea per ansamblu, producatorii cauta din ce in ce mai activ tehnici si tehnologii de imbunatatire a eficientei fortei de munca in sala de muls. Standardele de performanta prezentate in aceasta lucrare pot ajuta producatorii in optimizarea fortei de munca in sala de muls.

Tabelul 1. Standarde privind performanta minima si competitiva a fortei de munca in sala de muls.

      • Standard de performanta
      • Costuri cu forta de munca in sala                                                                                                     0,50 USD
      • Rotatii laterale pe ora                                                               4                                                              4,5
      • Vaci/mulgator pe ora                                                               80                                                            100
      • Chintale/mulgator pe ora                                                       20                                                              30
      • Costuri cu forta de munca                                               0,75 USD                                                   0,50 USD

Include salariile, impozitele pe salarii, beneficiile mulgatorilor si ale supervizorul centrului de muls, daca este cazul, dar nu include cheltuielile cu forta de munca ale manatorilor de vaci, cu exceptia cazurilor in care acestia sunt implicati activ in procesul de mulgere mai mult de 15 minute pe ora. Cand proprietarul cirezii si/sau membri ai familiei neplatiti sunt implicati in procesul de mulgere, se utilizeaza un salariu in numerar echivalent2. In cazul salilor de muls cu dispunere laterala a vacilor (sala de tip bradulet sau paralel).

Tabelul 2. Standarde de performanta minime sugerate pentru durata de executare a operatiilor esentiale ale procesului de lucru in salile de muls de tip bradulet si paralel.

      • Activitate                                                                       Sala paralela                         Sală bradulet
      • Operatii esentiale in procesul de lucru                                               sec/vaca
      • Intrarea                                                                                   4                                              5
      • Dezinfectarea prealabila prin pulverizare                        4                                              4
      • Dezinfectarea prealabila prin scufundare                        5                                              5
      • Stergerea                                                                                6                                              7
      • Mulgerea primelor jeturi                                                     8                                              8
      • Atasarea                                                                                10                                            10
      •                                                                                                                      8 pentru unitătile cu brat de sustinere
      • Reatasarea                                                                             1                                              1
      • Dezinfectarea dupa muls prin pulverizare                       3                                              3
      • Dezinfectarea dupa muls prin scufundare                       4                                             4
      • Evacuarea (Evacuarea rapida)                                            2                                              2
      • (Evacuarea standard)                                                           5                                              6
      • Diverse si timp de inactivitate                                                        15% din EWRT

Figura 1: Durata medie pentru activitati esentiale si neesentiale – Ferma P

Figura 2: Randamentul vacilor ca functie a numarului de cicluri – Ferma P

Figura 3: Durata medie pentru activitati esentiale si neesentiale – Ferma S

Figura 4: Randamentul vacilor ca functie a numarului de cicluri – Ferma S

Figura 5: Durata medie pentru operatii esentiale si neesentiale – Ferma St – Prima vizita

Figura 6: Randamentul vacilor ca functie a numarului de cicluri Ferma St – Prima vizita

Figura 7: Durata medie pentru activitati esentiale si neesentiale – Ferma St – A doua vizita

Figura 8: Randamentul vacilor ca functie a numarului de cicluri – Ferma St – A doua vizita

Timp incepere ciclu (sec) Randament constant Randament Numar de vaci

Figura 9: Durata medie pentru activitati esentiale si neesentiale – Ferma St – A treia vizita

Figura 10: Randamentul vacilor ca functie a numarului de cicluri – Ferma St – A treia vizita

Lasati un Comentariu

Comentariu (necesar)

Trebuie sa completati aceste tag-uri HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nume (necesar)
Email (necesar)

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.