Managementul calitatii

LAPTELE DE CALITATE INCEPE CU MANAGEMENTUL CALITATII

Introducere

Fermele de lapte reprezinta o afacere, iar producatorii de succes obtin in general profit din ea. Maximizarea profitului este rezultatul aplicarii unor principii de administrare confirmate. Principiile de administrare care au fost cercetate si testate in cele mai multe domenii de activitate nu au fost aplicate pe scara larga in domeniul industriei lactatelor pana la expansiunea recenta a fermelor de lapte. Administrarea fermelor de lapte de mari dimensiuni se dezvolta din ce in ce mai mult; centrele de muls sunt la baza fermelor de lapte, iar proiectarea si administrarea lor sunt cruciale pentru succesul fermelor (14).
Laptele de calitate este laptele produs dupa standarde predefinite (6). Masuratorile de tipul nivelului bacteriilor, numarului celulelor somatice, grasimilor din lapte, proteinelor si ale altor factori depind de strategiile de administrare implementate in sala de muls. De exemplu, Galton demonstreaza legatura directa dintre procedurile de premuls si numarul bacteriilor din lapte pe de o parte si incidenta mastitei clinice pe de alta parte (7,8). In acelasi timp, adaugarea de etape la procesul de muls poate reduce rentabilitatea salii de muls. Intr-o analiza a performantelor proiectarii salii de muls si a strategiilor de administrare, Thomas a ajuns la concluzia ca procedeele de muls (atasarea unitatii si dezinfectarea ulterioara in comparatie cu dezinfectarea prealabila, stergerea, atasarea unitati si dezinfectarea ulterioara) au dus la o crestere a performantei de 6%. (13)
Pe masura ce fermele de lapte se dezvolta, administrarea salilor de muls devine cruciala pentru livrarea laptelui de calitate si obtinerea in acelasi timp a unui profit maxim de la ferma de lapte. Salile paralele cu mai mult de 50 de unitati pe latura si salile de muls rotative cu mai mult de 80 de boxe ridica noi probleme de management al calitatii si rentabilitatii. (2) Aceasta lucrare va expune principiile de administrare a mulgerii si va demonstra practicile de ameliorare a calitatii si productivitatii.

Administrarea salilor de muls: Principii si practici
Administrarea salii de muls trebuie sa aleaga un proces de muls specific unei anumite configuratii a salii de muls. Odata ce s-a ales procesul optim, administrarea salii de muls este completata de formarea profesionala si verificarea aplicarii de catre mulgatori a respectivului proces.
Procesul de muls se diferentiaza de procedeul de muls. Desi distinctia dintre cei doi termeni nu este universal acceptata, procesul de muls poate fi descris ca “sistemul conform caruia mulgatorii avanseaza in sala de muls”. Procedeele de muls sunt definite in mod corespunzator ca si “etapele care definesc procesul” (de ex. activitatile legate de vaci practicate de fiecare mulgator). Smith si Armstrong (12) definesc trei tipuri de procese de muls: teritorial, secvential si pe serii. Un al patrulea proces este propus: mulsul prin grupare. Procesul de muls secvential are loc atunci cand un mulgator lucreaza in urma altui mulgator pe latura vacilor intr-o sala de muls si aplica un procedeu diferit de aplicare a unitatilor de muls, de detasare a lor si de evacuare a vacilor. Procesul de muls teritorial are specific faptul ca un mulgator aplica procedeul de muls pe toate vacile de pe acelasi teritoriu. Procedura de muls prin grupare corespunde procesului de Procedurile reuniunii anuale a Consiliului national al mastitei (2002) 2 mulsul teritorial cand unul sau mai multi mulgatori aplica toate procedeele pe doua sau mai multe teritorii din sali de muls de mari dimensiuni. Ilustrarea mulgerii secventiale, teritoriale si prin grupare poate fi vizualizata in Figura 1.Mulsul pe serii este foarte ineficient, este rar folosit si nu va fi discutat.

Figura 1

Procedeele de muls corespund etapelor procesului de muls si sunt descrise in literatura de specialitate. Armstrong si Quick (1) au efectuat masuratori de timp si de mobilitate pe diverse configuratii si dimensiuni de sali de muls si nu numai ca au identificat procedee specifice de muls, dar au identificat de asemenea timpii specifici necesari pentru a aplica fiecare procedeu. Tabelul 1 modificat provenit din articolul lor furnizeaza instructiuni pentru timpii necesari de aplicare a procedeelor sau grupurilor de procedee din cadrul unui proces de muls.

Tabelul 1

Timpi necesari pentru procedurile de igienizare a premulsului Timpi (sec)

Procedura

Intrare

Dezinfectarea

Stergerea

Muls manual

12-26 sec

4 – 6
4 – 5

6 – 8

8 – 10

Timpul de pregatire se defineste ca timpul de curatare si uscare manuala a suprafetei mamelonului. Timpul de pregatire pentru actionare este timpul scurs intre inceputul pregatirii sfarcurilor si aplicarea aparatului de muls (11). Desi s-au definit perioade critice pentru aceste intervale (10 – 20 secunde pentru timpul de pregatire si 1 – 1,5 minute pentru timpul de pregatire pentru actionare), nu s-au implementat procedeele specifice de muls necesare pentru a se asigura ca sunt respectate aceste perioade pentru fiecare tip de proces de muls.
Procedeele de muls specifice, cum ar fi dezinfectarea prealabila si premuls s-au dovedit benefice pentru imbunatatirea calitatii laptelui (7,8,9). Exista dovezi din ce in ce mai numeroase ca procedeele de dezinfectare prealabila pentru stimularea curgerii laptelui cresc randamentul in privinta cantitatii laptelui (10), desi aceasta nu este unanim aprobata (14). Se pare ca reflexul de curgere a laptelui este un proces complicat si nu s-au clarificat stimulii care maximizeaza curgerea laptelui (11). Cu toate acestea, se impune de la sine gruparea a doua procedee pentru producerea unui rezultat pozitiv (cum ar fi combinarea dezinfectarii prealabile si a premulgerii pentru a curata membrana sfarcului si a imbunatati in acelasi timp curgerea laptelui). Daca procedeele de premuls ar trebui combinate, nu s-a studiat inca formula combinatorica a gruparii procedeelor. De exemplu, tine mai degraba de opinia personala decat de realitatea obiectiva daca subdezinfectarea prealabila este urmata de premuls sau invers.
Smith si Armstrong (12) au clasificat procedeele de igiena a premulgerii in trei categorii: niciuna, minimale si complete. Cirezile care necesita o pregatire completa au produs cu 9 livre (4 kg) de lapte per vaca mai mult decat acelea pentru care s-a aplicat o pregatire minimala a ugerului. S-a emis teoria ca diferenta ar consta intr-o curgere mai mare a laptelui deoarece s-a observat ca ejectia partiala care nu era urmata de curgere de lapte in manunchiurile instalatiei de muls de la un minut si pana la un minut si jumatate inainte de producerea celei de a doua curgeri de lapte avea loc mai ales cand se aplica o pregatire minimala a mamelonului.
Pentru salile de muls rotative este posibil sa se determine procedeele de muls specifice care trebuie incluse intr-un proces de muls pentru ca apoi sa poata prevedea numarul de vaci mulse pe ora in functie de numarul operatorilor implicati. Conform Tabelul 1, se identifica intervalele de executare a fiecarui procedeu. Eficacitatea salii de muls rotative va fi limitata de perioada de timp de care are nevoie pentru a executa cel mai lung procedeu de premuls sau grup de procedee. De exemplu, intrarea vacilor intr-o sala de muls rotativa s-ar putea efectua la fiecare 8-10 secunde daca s-ar stabili un operator pentru atasarea aparatelor, sau la fiecare 14-16 secunde, daca ar fi necesar un operator pentru a executa procedeele de stergere si de atasare. In functie de capacitatea salii de muls rotative, aceasta decizie influenteaza eficienta salii de muls, deoarece ea determina numarul de rotatii pe ora. In acelasi timp, distanta dintre mulgatori intr-o sala de muls rotativa afecteaza eficienta salii si calitatea obtinuta. De exemplu, procedeele de dezinfectare prealabila si de premuls executate simultan de catre un singur mulgator necesita aproximativ 10 secunde si pot ameliora curatenia sfarcului si curgerea laptelui. Plasarea unui al doilea mulgator la 6 boxe departare de primul, pentru a curata sfarcurile (timp necesar 6-8 secunde) optimizeaza timpul de pregatire pentru actionare (aproximativ 60 de secunde) si poate reduce timpul de functionare al aparatului. Dar pentru a maximiza intrarea vacilor, este necesar un al treilea mulgator pentru a atasa unitatile de muls (timp necesar 8-10 secunde) deoarece combinarea procedeelor de stergere si atasare efectuate de catre acelasi mulgator necesita 14-18 secunde si limiteaza eficienta salii de muls rotative. Au mai fost studiate salile de muls de tip paralel si bradulet, pentru a evalua eficienta procedeelor utilizate in cadrul proceselor de muls. In aceste sali, mulgatorii sunt cei care se “duc spre vaci” si nu vacile spre operatori cum e cazul in salile rotative. Obiectivele in privinta calitatii laptelui pe care si le-a propus managerul impun numarul si tipul procedeelor de muls din cadrul unui proces de muls. Gradul in care mulgatorii implementeaza corect procedeele constituie diferenta dintre eficienta teoretica si practica si calitatea laptelui. Eficienta teoretica poate fi calculata cand sunt selectate procedeele de muls specifice, iar numarul de operatiuni este cunoscut pentru fiecare capacitate de sala conform formulei urmatoare:

Timpul de atasare a unitatilor pe o parte = (Nr. boxe/parte x timpul necesar igienizarii de premuls)
Nr. de operatori                                                     (cf. Armstrong et al)

Obiectivele de calitate a laptelui determina numarul si tipul de procedee de muls utilizate in cadrul unui proces de muls. O imagine cu procedeele de muls din cadrul unui proces de muls este prezentata in Figura 2 la pagina urmatoare.

Administrarea salilor de muls: Sisteme, operatori si monitorizare

Administratia defineste ce este de facut, cine trebuie sa o faca si ce rezultate se asteapta. Sistemul implementat de mulgatori pentru a produce lapte de calitate consta in marcarea in scris a procesului de muls. Sistemul este constituit din procese, procedee de muls, fiecaruia corespunzandu-i sarcinile sau elementele detaliate ale procedeelor de muls. Se pot utiliza diagramele pentru definirea unui proces de muls specific implementat la orice tip de sala, cu orice tip de configuratie si capacitate.

Figurile 3, 4 si 5 reprezinta doua tipuri de diagrame care descriu un proces de muls pentru o sala de muls dubla de tip bradulet.

Figura 2

Sala dubla 16 de tip bradulet Proces de muls teritorial 2 Mulgatori

Figura 3

Sala dubla 16 de tip bradulet Proces de muls teritorial 2 Mulgatori

Figura 4

Sala dubla 16 de tip bradulet Proces de muls teritorial 2 Mulgatori

Figura 5

Formarea mulgatorului este cruciala pentru administrarea salii de muls (12). Metodele de formare ale angajatului sunt definite cu claritate (5), dar sunt rareori utilizate de catre fermierii producatori de lapte pentru a explica procesul si procedeele de muls. Formarea eficienta a angajatilor presupune cinci etape: 1. pregatirea angajatului, 2. explicarea sistemului, 3. demonstrarea functionarii sistemului, 4. implicarea angajatului in aplicarea sistemului si 5. sintetizarea rolului angajatului in cadrul sistemului. Aceasta abordare a formarii rofesionale a angajatului ar trebui adoptata de indata ce s-a determinat un proces de muls specific. Diagramele faciliteaza procesul de formare, deoarece obliga managerul sa dea detalii asupra fiecarui procedeu de muls din cadrul sistemului. Ele precizeaza procesul de muls si clarifica problemele legate de implementarea etapelor. Se pot utiliza metode alternative de formare profesionala cum ar fi inregistrarile video (3). Acestea functioneaza cel mai bine atunci cand sunt adaptate fiecarei configuratii de sala de muls si raspund exigentelor fiecarui administrator de laptarie.
Monitorizarea salii de muls completeaza procesul de administrare. Scopul este acela de a monitoriza atat sistemul cat si operatorii; caci trebuie evaluate atat performanta angajatilor cat si calitatea laptelui. Deoarece mulsul este un proces continuu, monitorizarea ar trebui sa se efectueze in mod frecvent. Trebuie identificate deficientele si corectate imediat. Daca performanta si rezultatele sunt acceptabile, angajatii sunt motivati prin incurajare pozitiva si sunt asigurati ca procesul muncii depuse de ei este corect.

Care dintre aspectele legate de performanta si care dintre rezultatele calitative ar trebui evaluate? Cat de des? Si in ce masura sunt anticipate rezultatele? Aceste intrebari isi gasesc raspunsul gratie unui concept numit: “Indicatori cheie ai performantei”(KPI). KPI: 1. un numar redus de masuratori strategice, 2. colectate din fiecare sector de activitate al fermei (de exemplu din sala de muls), 3. care indica performanta generala si 4. pot fi masurati si verificati zilnic. de exemplu, performanta salilor de muls poate fi masurata de numarul de vaci pe ora, litri de lapte colectati pe cap de om, in fiecare schimb, pe ora sau pe boxa. Fiecare masuratoare prezinta puncte tari si puncte slabe din punctul de vedere al interpretarii lor. Alegeti una singura care sa va faciliteze administrarea! Verificati constant un singur parametru. Desi nu este exhaustiv, el reprezinta pentru dumneavoastra un indicator cheie al salii de muls si al functiilor mulgatorului. Masuratorile pentru calitatea laptelui care evalueaza performanta mulgatorului si a vacii ar trebui sa indice numarul celulelor somatice (din rezervorul de lapte in vrac, de la vacile individuale sau de la cireada), numarul total de bacterii (SPC), numarul de bacterii coliforme, numarul de bacterii dupa pasteurizare, numarul de bacterii in perioade de incubatie, raspandirea mastitei clinice (cazuri noi si cazuri repetate) si alti cativa indicatori. Administratorii inregistreaza beneficii de la monitorizarea doar a unuia, a doi sau trei indicatori. De exemplu, SPC numarul de bacterii din rezervorul de lapte in vrac. Cand acesta are o valoare mica, nu este necesar in general sa se masoare alti indicatori ai prezentei bacteriilor. Cand aceasta are o valoare mare, ar putea fi necesara obtinerea altor date pentru a afla originea problemei. Datele de baza evaluate zilnic sunt esentiale pentru a asigura controlul sistemului.

Administrarea informatiilor despre centrul de colectare al laptelui cunoaste patru etape: colectare, analiza, interpretare si actionare. Mai intai, decideti ce doriti sa colectati. Conceptul KPI trebuie sa va ghideze sa selectati numarul de vaci pe ora, SPC, SCC si incidenta mastitei clinice ca indicatori cheie. Raspundeti intrebarilor de genul cine, cat de des si sub ce forma ar trebui sa colecteze datele. Sintetizarea informatiilor intr-un post de colectare comun duce la etapa a doua, cea a analizei. Datele sunt organizate in foi de calcul tabelar, tabele sau grafice care sa permita interpretarea lor. Aceasta a treia etapa este realizata prin compararea rezultatului obtinut cu standardele prestabilite. In mod ideal, acest lucru se poate realiza zilnic pentru a permite interpretarea periodica a rezultatelor. Cand rezultatele depasesc standardele stabilite in scris, Procedurile reuniunii anuale a Consiliului national al mastitei (2002) 8 sistemele detin controlul, iar angajatii implementeaza sistemele in mod corect; incurajarea pozitiva confirmata de schimbul de infirmatii ii motiveaza sa continue sa lucreze corect. Rezultatele care nu corespund asteptarilor necesita analiza pentru a stabili daca problema este cauzata de procesul muncii sau de operatori.

Rezumat
Daca managementul calitatii poate fi definit, inteles si implementat, determina obtinerea de lapte de calitate si o rentabilitate maxima. Strategia de succes pentru a administra salile de muls prevede definirea (in scris) a unui proces de muls specific, bazat pe principii stiintifice. Salile de mari dimensiuni cu configuratii diverse necesita o analiza a perioadelor si a dinamicii pentru a stabili care procedee de muls sunt adecvate, iar multe informatii de acest tip exista deja in literatura de specialitate (12). Noile instructiuni va vor ajuta sa determinati procedeele de muls necesare maximizarii randamentului, obtinerii laptelui de calitate si randamentului per vaca.
Pe masura ce salile de muls se maresc, devine esentiala pregatirea profesionala a angajatilor. Exista multa documentatie privind principiile de formare profesionala; dar formarea practica a mulgatorilor de la ferme nu se aplica la acelasi nivel la care este aplicata de companiile din alte domenii. Se angajeaza din ce in ce mai mult mulgatori fara pregatire in domeniul cresterii animalelor. Multi sunt hispanici, iar barierele culturale si lingvistice ridica probleme producatorilor americani de produse lactate. Asistarea producatorilor de produse lactate pentru a concepe procese de muls specifice adaptate fiecarei sali de muls, precum si pregatirea profesionala a mulgatorilor par sa fie domenii oportune pentru consultantii in calitatea laptelui.

Dezvoltarea tehnica in colectarea datelor despre echipamentul de muls face ca monitorizarea procesului de muls si randamentul mulgatorului sa devina periodice si eficiente (4). Managerii fermelor de lapte, asemenea omologilor lor din alte domenii de activitate, vor utiliza din ce in ce mai mult aceste informatii pentru a ameliora simtitor calitatea obtinuta si pentru a administra afacerile lor in domeniul agriculturii.

Lasati un Comentariu

Comentariu (necesar)

Trebuie sa completati aceste tag-uri HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nume (necesar)
Email (necesar)

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.