Managementul salii de muls

 ADMINISTRAREA SALILOR DE MULS ALEGEREA SOLUTIEI OPTIME

Introducere
Pe masura ce industria laptelui se consolideaza, vacile sunt mulse mai repede in centre de muls ale unor ferme de lapte mai mari decat pana acum. Deoarece laptele constituie un produs foarte important si principala sursa de venit pentru producatori, colectarea laptelui reprezinta singura activitate esentiala a unei ferme de lapte. Sanatatea ugerului si producerea ulterioara a laptelui de calitate stabilesc valoarea laptelui produs. Alegand solutia optima in ceea ce priveste practicile sanitare, producatorii de lapte se pot bucura de cea mai buna productivitate si cele mai ridicate profituri. Producerea laptelui de inalta calitate pentru a maximiza productivitatea si valoarea economica necesita o gestionare eficienta a salilor, ceea ce reprezinta o provocare uriasa pentru producatori. Gestionarea salilor de muls include eforturi sustinute din partea angajatilor, proceduri de mulgere si echipamente de muls, precum si evaluarea performantei salilor de muls. Obiectivul este acela de a spori profiturile prin maximizarea productiei de lapte, imbunatatirea sanatatii ugerului si eficienta. Toate acestea sunt efectuate prin:

  • instruirea si motivarea adecvata a mulgatorilor si monitorizarea performantei acestora
  • mulsul eficient al sfarcurilor curate, uscate si stimulate, utilizand o igiena corespunzatoare inainte si dupa muls
  • utilizarea echipamentelor de muls care functioneaza in mod corespunzator
  • masurarea performantei salii de muls

Forta de munca
Angajatii reprezinta cea mai importanta resursa a unei ferme de lapte. Managerii sunt responsabili de instruirea si formarea angajatilor, iar angajatii raspund managementului pentru faptele lor.

Structura forţei de muncă din cadrul centrului de muls
Centrul de muls constituie esenta oricarei ferme de lapte. Colectarea laptelui de calitate necesita mult mai multe in afara de mulgatori intr-o sala. In mod normal, supervizorul sau seful de tura va fi direct raspunzator de muls in timpul turei sale. Foi de calcul tabelar si alte instrumente pot fi incorporate pentru monitorizarea activitatilor zilnice din cadrul centrului de muls.

Mulgatorii trebuie sa respecte procesele de mulgere, mameloanele trebuind sa fie curate, uscate si stimulate inainte de muls. Acest lucru trebuie efectuat in mod eficient, constiincios si constant in cadrul fiecarei ture.

Manatorii de vaci dirijeaza fluxul de vaci catre si de la sala de muls. Responsabilitatile principale sunt acelea de a asigura un numar constant de vaci in sala de asteptare, iar dupa muls vacile trebuie sa se intoarca in tarcurile corespunzatoare. La efectuarea acestor sarcini, acestia trebuie sa manevreze vacile cu grija si in mod constiincios.

Angajatii trebuie sa fie mai receptivi si mai eficienti in efectuarea procedurilor, in cazul in care rolul lor este de a le dezvolta. Angajatorii pot invata de la angajati, iar includerea muncitorilor in procesele de luare a deciziilor care le afecteaza munca imbunatateste starea de spirit si mediul de lucru in general. Implicarea angajatilor este esentiala!
Cu cat o activitate este mai usor de inteles, cu atat aceasta este mai usor de gestionat. Mentinerea unor proceduri de rutina cat mai simple posibil si permiterea angajatilor sa efectueze aceeasi munca va reduce fluctuatia angajatilor si va imbunatati eficienta.
Provocarea multor ferme de lapte este aceea de a motiva mulgatorii sa curete in mod corespunzator mameloanele inainte de atasarea dispozitivelor. Desfasurarea unei intalniri cu mulgatorii pentru a explica clar procedurile prevazute in sala si motivul pentru care fiecare etapa este importanta s-a dovedit a fi o reusita in numeroase ferme de lapte. Sunt recomandate cursurile de perfectionare legate de proceduri.
Procedurile pentru muls trebuie scrise (in limba aleasa) si oferite tuturor mulgatorilor inaintea efectuarii procedurii. Puteti afisa procedurile pe peretele din sala pentru a fi vazute de toata lumea.
In unele ferme de lapte, o parte din salariul mulgatorilor este structurat in jurul performantei acestora din sala de muls, in functie de cat de eficient respecta procedurile. Altfel spus, pentru a obtine un salariu integral, acestia trebuie sa efectueze tehnicile de muls prezentate in timpul intalnirii. Avantajul major al acestui program de plata in functie de performanta este acela de a permite mulgatorilor sa obtina salariul integral cu primele de performanta, daca respecta procedura. Mulgatorii care pierd partea din salariu bazata pe performanta timp de trei perioade consecutive trebuie sa fie propusi pentru eliminare. Partea ramasa din aceasta sectiune legata de managementul fortei de munca este extrasa dintr-un document intitulat Programe de stimulare pentru calitatea laptelui, scris de Dr. Richard H. Bennett, presedinte Applied Life Sciences (anterior consultant pe politici publice si extinderea fermelor de lapte, Universitatea California-Davis). Deoarece mulgatorii au o influenta semnificativa, intrebarea legata de modul de directionare si motivare a acestora pentru a ajunge la standarde ridicate de performanta constituie o provocare pentru industria laptelui. Se sugereaza frecvent faptul ca programele de stimulare trebuie utilizate pentru a motiva angajatii in scopul imbunatatirii performantei. Programele de stimulare functioneaza, dar acestea trebuie concepute cu grija si trebuie sa faca parte dintr-un program extins de supervizare si instruire a angajatilor. Cele mai de succes programe de stimulare sunt acelea legate de criteriile de performanta care pot fi masurate.
Avand in vedere faptul ca exista numeroase masuri luate in scopul imbunatatirii calitatii laptelui, este important ca acestea sa fie intelese de managementul fermei de lapte. Nu este prudent sa coplesiti angajatul cu un program care tine evidenta tuturor criteriilor privind calitatea laptelui. Obiectivele programelor de stimulare trebuie percepute ca fiind realizabile. In consecinta, o abordare mai eficienta este aceea de a alege criteriile cele mai importante pentru ferma de lapte sau de a le alege pe cele mai problematice.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate cele mai importante masuratori ale calitatii laptelui:

Numar total de bacterii (SPC).
SPC sau Numarul total de bacterii (TPC) este cantitatea totala de bacterii viabile aflate intr-un mililitru (ml) de lapte. SPC reflecta igiena utilizata la mulgerea vacilor si eficienta curatarii sistemului. Producerea unor volume ridicate de lapte si capacitatea de a refrigera rapid laptele vor contribui la mentinerea unei valori scazute a SPC.
Influenta angajatilor: Angajatii au o influenta majora asupra SPC, prin felul in care vacile sunt pregatite pentru muls. Factori care nu depind de controlul angajatilor pot afecta SPC, precum capacitatea incalzitorului de apa de a produce apa la temperatura corespunzatoare. Calitatea apei din sistemele mecanice si de prelucrare a laptelui va afecta curatarea sistemului si SPC, in mod corespunzator.

Numarul de bacterii dupa pasteurizare
LPC reprezinta masurarea bacteriilor care supravietuiesc pasteurizarii. Acest grup de bacterii influenteaza aroma si durata de pastrare a produselor lactate. Igiena generala a procesului de muls si a curatarii sistemului reprezinta puncte critice de control. Starea obiectelor din cauciuc din unitatea de muls si din cadrul sistemului poate permite laptelui sa treaca in anumite parti neigienice ale sistemului de muls. Un manson rupt, de exemplu, poate duce la valori foarte ridicate ale LPC si SPC.
Influenta angajatilor: Angajatul poate influenta LPC prin felul in care vacile sunt pregatite pentru muls, precum si prin supravegherea starii elementelor din cauciuc si furtunurilor. Angajatii stabilesc curatarea sistemului de prelucrare a laptelui. Calitatea apei de spalat din punct de vedere al bacteriilor si alegerea detergentilor si substantelor dezinfectante nu intra in atributiile angajatului.

Numarul de bacterii coliforme (CC).
CC este o masuratoare care reflecta gradul de expunere al laptelui la bacterii fecale. Poate fi direct, ca in cazul mulgerii vacilor murdare, vacilor care alapteaza sau poate fi indirect, in cazul in care bacteriile coliforme incep sa se inmulteasca in sistemul de muls. Ocazional, o vaca cu mastita provocata de bacteriile coliforme poate raspandi un numar mare de bacterii in lapte. CC are o importanta deosebita, deoarece anumiti membri ai acestui grup pot provoca boli foarte grave oamenilor. Influenta angajatilor: Practicile igienice eficiente permit angajatului sa detina un control semnificativ asupra CC. Mulgerea ugerelor curate si foarte uscate va limita expunerea. Problemele cauzate de bacteriile coliforme pot fi asociate cu o defectiune a sistemului de muls care nu se curata bine. Angajatul poate influenta acest lucru in functie de cat de responsabil este de intretinerea echipamentelor.

Numarul de bacterii în perioada de incubatie (PI)
Numarul PI masoara bacteriile care se dezvolta la temperaturi de refrigerare. Acest tip de bacterii nu este masurat de obicei in Vest, deoarece aici laptele este procesat zilnic. In Vestul Mijlociu, in multe dintre ferme, laptele este colectat din doua in doua zile, iar in unele cazuri la trei zile. PI este controlat printr-o igiena stricta a vacilor si printr-o curatare excelenta a sistemului. Influenta angajatilor: Pregatirea si igienizarea eficiente si regulate ale ugerului duc la o valoare scazuta a PI. Este posibil ca proprietarii sau managerii fermei de lapte, care spala sistemul o data pe zi sau din doua in doua zile, sa obtina valori ridicate ale PI, pe care angajatii nu le vor putea corecta.

Sedimente
Sedimentele din lapte indica gradul de murdarie al vacilor. Resturile se deplaseaza prin filtrul de lapte si sunt detectate de catre dispozitivul de procesare a laptelui. Depunerile mari pot fi asociate cu un numar mare de bacterii. Cu toate acestea, anumite depuneri, cum ar fi nisipul de rau, pot contine particule foarte fine, care sunt masurate in timpul evaluarii sedimentelor. Influenta angajatilor: Metodele generale utilizate pentru pregatirea vacii si a ugerului vor afecta cantitatea de sedimente din lapte.

Suplimentarea cu apa
Laptele este testat de obicei pentru a verifica continutul de apa adaugat, utilizand testul punctului de inghet. Producatori mai putin onesti adauga uneori apa in lapte pentru a-i creste volumul. Dar, apa poate fi adaugata si in mod accidental in lapte, din cauza faptului ca sistemul de muls nu a fost golit complet inainte de a incepe mulsul.
Influenta angajatilor: In timpul spalarii si igienizarii sistemului de muls, angajatul trebuie sa se asigure ca apa in exces este golita din sistem. In cazul fermelor in care exista o perioada de cateva ore intre mulgeri, apa ramasa in sistem poate duce la un numar ridicat de bacterii.

Resturile de medicamente antimicrobiene
Din punct de vedere legal, resturile de medicamente antimicrobiene nu sunt tolerate in lapte. Putine medicamente sunt tolerate din punct de vedere legal, desi nivelurile sunt extrem de scazute. Tipul de medicamente si modul in care se aplica pot influenta intr-o mare masura posibilitatea formarii de reziduuri in lapte. Examinarile amanuntite au dus la o responsabilizare a producatorilor in ceea ce priveste eliminarea resturilor de medicamente din lapte.
Influenta angajatilor: Conducerea fermelor de lapte instruieste angajatul cu privire la administrarea de medicamente vacilor cu anumite probleme, iar angajatul trebuie sa se asigure ca laptele respectiv nu este comercializat. Angajatul respectiv trebuie sa cunoasca vacile carora li se administreaza medicamente si intervalul de timp in care vacile nu trebuie mulse. Unii angajati de la fermele de lapte sunt instruiti in ceea ce priveste utilizarea si interpretarea testelor pentru verificarea continutului de resturi din lapte.

Numarul de celule somatice (SCC)
Numarul de celule somatice din laptele din rezervorul de stocare in vrac si din laptele provenit de la fiecare vaca individual indica gravitatea mastitei (infectia ugerului). Incidenta si raspandirea bolii in ferma de lapte depind de o mare varietate de factori. In general, SCC reflecta numai forma subclinica sau neevidenta a bolii. Influenta economica a SCC asupra productiei de lapte, calitatii laptelui si calitatii produsului este foarte importanta.
Influenta angajatilor: Indiferent de tipul de mastita care afecteaza o cireada, modul in care sunt mulse vacile poate avea o influenta semnificativa asupra ratei de aparitie a unor noi infectii. In ciuda rolului important pe care il au mulgatorii, exista o multime de alti factori care pot influenta numarul de celule somatice. De exemplu, starea asternutului vacilor si amestecarea vacilor infectate cu cele neinfectate reprezinta factori de risc pe care angajatul nu-i poate controla.

Mastita clinica
O parte din mastite se agraveaza, devenind clinice. Semnele clinice includ modificari ale aspectului laptelui, iar animalul poate prezenta si simptome ale bolii. Din punct de vedere legal, laptele provenit de la vacile cu mastita clinica nu poate fi comercializat. Mulgatorul trebuie sa se asigure de detectarea timpurie a bolii si de faptul ca laptele respectiv este aruncat sau utilizat in scopuri necomerciale. Influenta angajatilor: Din punct de vedere al SCC, angajatul detine un control partial asupra factorilor care influenteaza rata de aparitie a unor noi infectii. In mod asemanator, angajatul are o influenta partiala asupra ratei de aparitie a mastitei clinice. Cu toate acestea, procedeele esentiale, precum dezinfectarea mameloanelor prin scufundare in apa si uscarea temeinica a ugerului inainte de a aplica unitatea de muls afecteaza rata de aparitie a unor noi infectii. O parte din aceste infectii noi va deveni clinica. Angajatul are o influenta si asupra modului in care este gestionata problema vacilor cu mastita clinica. Detectarea timpurie a bolii este foarte importanta. Reducerea efectiva a efectelor bolii depinde de detectarea prompta si de gestionarea bolii. O intarziere de 12 ore poate duce la amestecul laptelui de calitate slaba cu laptele care urmeaza sa fie comercializat si la costuri si mai mari provocate de boala.

Conceperea programelor de stimulare
Programele de stimulare pot fi instrumente puternice de motivare. Totusi, daca programele de stimulare sunt utilizate din motive gresite sau sunt utilizate fara a respecta motivul initial, pot aparea rezultate nedorite sau neprevazute. Daca se doreste ca programul de stimulare pentru obtinerea unui lapte de calitate sa fie eficient, conducerea trebuie sa instruiasca, sa sustina si sa comunice cu angajatii. Conducerea trebuie sa se asigure ca angajatii inteleg, sunt interesati si pot sa implementeze programul in scopul imbunatatirii calitatii laptelui.

Indiferent de tipul sau de motivul stimulentelor, trebuie avute in vedere anumite puncte:

1. Stimulentele trebuie sa aiba o semnificatie
Angajatul care si-a facut un obiectiv din a castiga si din a economisi cat mai multi bani nu va fi foarte entuziasmat de zilele libere in plus. (Probabil ca in acest caz cel mai potrivit ar fi un stimulent financiar).

2. Furnizarea instruirii si comunicatiilor
Daca angajatii au o influenta scazuta asupra performantei dorite, va fi necesar sa oferiti instruirea si responsabilitatile suplimentare inainte de stabilirea recompensei financiare. Astfel, veti avea timp sa rezolvati problemele de comunicare si de elaborare a tehnicilor, inainte ca angajatul sa astepte sa primeasca recompensa pentru performanta dorita. In unele cazuri, responsabilitatile suplimentare pot fi considerate recompense suficiente. Acest lucru se intampla cand un angajat este ales sa fie seful mai multor colegi.

3. Stimulentele trebuie oferite in mod regulat si la momentul oportun
Stimulentele sau orice alte tipuri de feedback, oferite la scurt timp dupa indeplinirea sarcinii sustin performanta dorita. Daca sunt puse la dispozitie specificatii de performanta saptamanale sau lunare – de exemplu, numarul de bacterii din lapte – este de dorit sa fie emise stimulente si pe baza acestui lucru. Daca recompensele sunt oferite o data pe an pentru performantele obtinute in trecut, angajatii nu vor asocia recompensa cu calitatea performantei. In plus, o recompensa trimestriala sau anuala poate fi prea indepartata pentru a motiva in mod pozitiv performanta actuala.

4. Stimulentele pentru performanta trebuie sa poata fi accesibile
Performanta dorita trebuie sa fie inteleasa, iar obiectivul trebuie perceput de angajat ca fiind accesibil. Majoritatea criteriilor legate de calitatea laptelui sunt complexe si implica conditii care nu pot fi percepute de oameni. In consecinta, conducerea trebuie sa educe si sa instruiasca angajatii pentru ca acestia sa poata intelege clar modul in care performanta lor influenteaza rezultatele dorite. In mod asemanator, angajatii trebuie sa perceapa faptul ca obiectivul este accesibil si nu depaseste asteptarile rezonabile ale acestora legate de performanta. O ferma care incearca sa treaca de la obtinerea unui lapte de calitate slaba la obtinerea unui lapte de calitate superioara intr-un timp foarte scurt, alocand responsabilitatea numai angajatilor nu va avea rezultate. Angajatii vor percepe obiectivul ca fiind inaccesibil, indiferent cat de atractive sunt stimulentele.

5. Utilizarea masuratorilor corespunzatoare ale performantei
Conducerea trebuie sa selecteze criteriile de performanta corespunzatoare, care sa fie monitorizate si legate de stimulentele pentru angajati. Monitorizarile incorecte se vor descoperi rapid, daca angajatii devin frustrati de faptul ca nu reusesc sa obtina rezultatele dorite. De exemplu, majoritatea managerilor de ferme monitorizeaza cantitatea totala de lapte expediata zilnic. Ocazional, productia zilnica de lapte este monitorizata pentru a evalua extinderea mastitei la o cireada a fermei de lapte. Legatura dintre sanatatea ugerului si productia de lapte a fost demonstrata stiintific. Totusi, nu este corect sa extindeti aceasta legatura si sa presupuneti ca variatiile aparute la productia de lapte se datoreaza mastitei. In mod clar, factori de gestionare, cum ar fi hranirea si alimentatia au o influenta mult mai mare asupra productiei de lapte.

6. Anticiparea mesajului de motivare si a actiunilor angajatilor
Cea mai mare greseala a programelor de stimulare este faptul ca managementul nu reuseste sa studieze programul in ansamblu si sa anticipeze modul in care mesajul de motivare va fi perceput si ce efect va avea asupra angajatilor. Programul de stimulare pentru depistarea mastitei clinice ofera un exemplu excelent in acest sens. Sa presupunem ca un producator de lapte se confrunta cu multe cazuri de mastita clinica, provocata de bacteriile coliforme. Conducerea este de parere ca, daca aceste cazuri ar fi putut fi depistate mai devreme, tratamentul ar fi fost mai eficient si vacile nu ar fi suferit vatamari. Managerul crede ca mulgatorii nu doreau sa identifice vacile bolnave, deoarece acestea necesitau ingrijiri speciale, care le incetineau munca si prelungeau ziua de lucru. Incercand sa rezolve problema, managerul a stabilit un stimulent financiar de cinci dolari pentru fiecare caz de mastita clinica depistat prematur. Drept urmare, gradul de depistare s-a triplat, iar majoritatea cazurilor au fost diagnosticate incorect. Si contrariul este adevarat – daca platiti pentru numarul redus de cazuri de mastita clinica, puteti descoperi initial o reducere a numarului de cazuri raportate de angajati, doar ca mai tarziu veti descoperi un numar ridicat de SCC si cazuri mai grave de mastita clinica.

7. Afisarea informatiilor legate de performanta curenta
Multe programe bune au esuat, deoarece conducerea nu le-a impartasit informatii angajatilor. Se astepta ca angajatul sa se descurce bine, dar acesta nu stia ce rezultate avea? Publicati datele in mod regulat. Computerul fermei simplifica depistarea rezultatelor legate de calitatea laptelui, afisandu-le grafic. Realizati si afisati aceste diagrame pentru a fi vazute de toata lumea si pentru a fi actualizate saptamanal.

Considerente speciale
O trecere in revista a principalelor criterii legate de calitatea laptelui indica faptul ca angajatii nu detin controlul total asupra calitatii laptelui produs, nici asupra gradului de aparitie a mastitelor. Deoarece nu este posibila stabilirea unei legaturi perfecte intre performanta mulgatorilor, calitatea laptelui si controlul mastitei, managementul fermei de lapte trebuie sa adapteze criteriile ori de cate ori este necesar. De exemplu, vacile stau in cireada, chiar daca au trecut prin episoade recurente de mastita. Datele provenite de la acest tip de vaci nu sunt utilizate pentru stabilirea acordarii stimulentelor. Datele referitoare la calitatea laptelui se pot comporta in moduri destul de neobisnuite, de exemplu, pot avea fluctuatii care provin de la conditiile si metodele specifice fiecarei ferme de lapte. Tehnicile precum calcularea mediei, lansarea celei mai mari si celei mai mici valori, valorile medii sezoniere, analiza tendintelor si toleranta zero sunt instrumente utile, care contribuie la masurarea echitabila a performantei.

1. Calcularea mediei
Pentru datele care nu difera prin marime, de ex., 10s, 100s, 1.000s etc., calcularea simpla a mediei este cea mai potrivita. Se poate calcula media valorilor pentru celulele somatice din rezervorul vrac, timp de mai multe saptamani, iar obiectivul stimulentului poate fi stabilit in functie de valoarea medie lunara. In acest mod, una sau doua valori mai ridicate sau mai scazute aparute intr-o perioada scurta de timp nu vor influenta atingerea obiectivului.

2. Lansarea celei mai mari si celei mai mici valori
Datele referitoare la calitatea laptelui sunt expuse unor fluctuatii semnificative. Daca este vorba de cateva valori inconsistente, cel mai potrivit instrument este lansarea celei mai mari si celei mai mici valori din luna sau trimestrul respectiv. Toate datele referitoare la numarul de bacterii, SPC, LPC, CC si PI, se pot comporta in acest mod. In contrast, daca numarul de bacterii continua sa fie ridicat pe o perioada indelungata de timp, acest lucru inseamna ca exista o problema.

3. Valorile medii sezoniere
In anumite locuri, factorii de gestionare si de mediu pot schimba conditiile, caz in care angajatii nu pot interveni. In aceste cazuri, performanta sezoniera medie poate fi calculata pentru a stabili norma sau obiectivul in functie de care sunt stabilite stimulentele. Asteptarile legate de performanta angajatilor trebuie adaptate in functie de practicile de gestionare sau de vreme.

4. Analiza tendintelor
Analiza tendintelor, un instrument sofisticat de analiza, contribuie la stabilirea cazurilor in care fluctuatiile seturilor de date se afla in intervalul normal sau in cel prevazut. Utilizarea analizei tendintelor pentru a stabili modul de imbunatatire a performantei este asemanator procesului de stabilire a obiectivelor, care se desfasoara treptat. Dar, in locul stabilirii unor etape, obiectivul este acela de a respecta panta crescatoare sau descrescatoare. In cadrul analizei treptate, este mai usor de stabilit cand performanta se afla „in tendinta“. Daca avem un obiectiv in linie dreapta pentru BTSCC, de exemplu, cum putem stabili daca SCC oferit se afla in tendinta corespunzatoare? Pentru aceia care utilizeaza computerele si foile de calcul tabelar, raspunsul este simplu. Tendinta este selectata in functie de obiectivul managementului, de ex., in urmatoarele 48 de luni, BTSCC ar trebui sa scada de la 700.000 la 150.000 de celule. Cateva luni de calcul al datelor vor stabili si contribui la anticiparea fluctuatiei normale. Computerul poate sa indice care dintre valorile SCC sunt mai bune sau mai slabe decat cele prevazute pentru tendinta pentru a reduce numarul de celule somatice si pentru a acorda stimulentul corespunzator.

Toleranţa zero
Este posibil ca anumiti parametrii de stabilire a calitatii laptelui sa fie prea importanti pentru a lua in considerare stabilirea tendintelor sau deplasarea treptata. Toleranta zero reprezinta o alta forma a obiectivului stabilit, cu exceptia faptului ca obiectivul nu are nicio aparitie. Exemplele utilizarii tolerantei zero pot include resturile de medicamente antimicrobiene si surplusul de apa. Ambele probleme pot duce la pierderi economice si amenzi pentru producator. Standardul legal se refera la zero aparitii. Evitarea eficienta a aparitiei resturilor de medicamente antimicrobiene necesita ca angajatul sa aiba cunostintele, instrumentele si autoritatea de a actiona in scopul pastrarii unui lapte fara resturi. Acest lucru necesita cunoasterea medicamentelor utilizate si a testelor specifice fermelor de lapte.

Concluzii
Stimulentele acordate angajatilor reprezinta instrumente importante, daca sunt utilizate corect si impartial. Managerii si angajatii trebuie sa fie foarte informati cu privire la factorii legati de calitatea laptelui pe care ei doresc sa ii imbunatateasca. Acestia pot obtine rezultate pozitive, concentrandu-se asupra problemelor pe rand si prin intermediul unor comunicatii clare.

PROCEDURILE DE MULGERE
Procedura corespunzatoare de pre-mulgere a ugerului trebuie efectuata in mod obligatoriu pentru a reduce cazurile de mastita clinica (in special de la organismele din mediu) si trebuie sa se reduca numarul de celule somatice aparute din cauza mastitei subclinice. Un numar mai scazut de celule somatice duce la obtinerea de prime pentru majoritatea producatorilor de lapte si la o productie mai mare. Deoarece profitul este asociat cu productia de lapte in continua crestere, este important sa fie mulse in mod eficient cat mai multe vaci si cantitatea de lapte de la fiecare vaca sa creasca. Productia de lapte la o ferma este rezultatul dintre numarul de vaci mulse si cantitatea de lapte per vaca:
Productia = (numarul de vaci mulse) x (laptele per vaca)
Capacitatea de mulgere este un termen relativ nou care se refera la maximizarea cantitatii de lapte de la fiecare vaca, prin intermediul echipamentelor de muls care functioneaza in mod corespunzator procedurilor de mulgere. Capacitatea de mulgere este obtinuta cand fluxul puternic de lapte incepe imediat dupa atasarea unitatilor de muls. Vacile sunt mulse rapid si complet, fluxul de lapte fiind constant pana la finalul mulsului, cand scade. Cand sunt disponibile dispozitivele de detasare automata, unitatile de muls se detaseaza fara alte reglari.
Cheia catre o capacitate buna de mulgere o constituie stimularea adecvata. Deoarece vacile traiesc intr-un mediu cu stres minim si sunt supuse stimularii, mameloanele se umplu cu lapte – rezultatul este secretia de ocitocina. Ocitocina, un hormon secretat in fluxul sangvin, produce contractia muschilor din jurul celulelor care secreta laptele. Pentru a profita de toate beneficiile ocitocinei, unitatile de muls trebuie atasate la 30 pana la 60 de secunde dupa ce mameloanele sunt umplute (45 pana la 90 de secunde dupa inceperea stimularii) si nu mai mult de 180 de secunde dupa aceea.

In cirezile in care mai mult de 10 procente dintre vaci trec printr-o perioada in care nu au flux de lapte in timpul primelor minute de muls, trebuie implementate procedurile imbunatatite de pregatire ale ugerului. Datele generate de Dr. Steve Eicker si colaboratorii acestuia arata ca 15 secunde de pregatire reduc cu 1 pana la 1,5 minute durata de mulgere.

Masurile pentru o capacitate buna de mulgere includ:

Fluxul maxim de lapte
Un indicator sensibil al evacuarii adecvate a laptelui si al parametrilor legati de echipamente. Fluxul de lapte pentru cirezile cu productie mare trebuie sa aiba cel putin 9 livre. (4 kg) per vaca pe minut. Durata de mulgere pentru vacile care produc 20 pana la 25 de livre (9 pana la 11 kg) de lapte trebuie sa fie aproximativ 4,25 minute, cu 3/4 minute in plus la fiecare 10 livre (4,5 kg) de lapte colectat.

Mulgerea completa
Mulgerea ultimelor jeturi ale vacilor dupa detasare este o metoda eficienta de a masura finalizarea mulgerii (este importanta dezinfectarea mainilor dupa mulgerea ultimelor jeturi pentru a reduce raspandirea microorganismelor daunatoare). Cantitatea optima la mulgerea ultimelor jeturi trebuie sa fie mai mica de o livra (453 grame). Pregatirea corespunzatoare, calitatea si intretinerea echipamentelor sistemelor de muls sunt factorii principali implicati in obtinerea cantitatilor optime la mulgerea ultimelor jeturi. Mulgerea excesiva este mai daunatoare decat mulgerea incompleta.

Exista anumite cauze care pot duce la mulgerea incompleta. Cauzele frecvente includ:

  • stimularea inadecvata
  • mansoanele proiectate gresit sau starea mansoanelor
  • tuburi scurte pentru lapte sau orificii scurte de admisie ale clestelui, care duc la inchiderea partială a tubului scurt pentru lapte sau orice restrictii suplimentare dintre cleste si conducta pentru lapte (de ex., furtunuri pentru lapte rasucite, senzori de diametru mic)
  • manunchiuri care nu au o greutate suficienta sau nu sunt asezate corespunzator pe ugere, din cauza furtunurilor de conectare care sunt prea lungi, prea scurte, rasucite sau aliniate gresit fata de vaca
  • durate lungi de mulgere din cauza vacuumului scazut la clesti si/sau setarilor pentru eliminare stabilite pentru o mulgere prea uscata

Factorii suplimentari, care au un impact asupra capacitatii de mulgere sunt caracteristicile pulsatiilor si distributia greutatii manunchiului.

Cercetatorii exploreaza impactul urmatorilor factori asupra capacitatii de mulgere, productiei de lapte, calitatii de lapte si eficientei:

Efectele setarilor pentru eliminare asupra duratelor de mulgere
Pregatirea corespunzatoare pentru pre-mulgere ofera oportunitati pentru ajustarea setarilor dispozitivului de detasare automata la randamentul salii din punct de vedere al vitezei. Reducerea timpului de intarziere al dispozitivului de detasare si cresterea setarilor pentru fluxul de lapte este considerata a economisi timpul in multe ferme de lapte. Stimularea exceptionala pre-mulgere trebuie sa aiba locul ei, iar ajustarile trebuie sa se efectueze treptat. Cand scuza este „nu mai este timp pentru pregatire“, implementarea combinatiei dintre o pregatire buna si modificarile aduse dispozitivului de detasare contribuie la reducerea duratelor de mulgere.

Efectele setarilor pentru eliminare asupra duratelor de mulgere
Prin intermediul unui nivel ridicat de vacuum, laptele este muls mai repede, dar pregatirea ugerului trebuie sa fie optima, iar mulgerea excesiva trebuie sa fie mentinuta la o valoare minima.

Cand sunt aduse modificari, monitorizarea rezultatelor este esentiala. Anumite sisteme de prelucrare a laptelui ofera informatii dupa fiecare mulgere care include:

  • lapte per vaca
  • timpul de pornire al unitatii pentru fiecare vaca
  • fluxul de lapte pentru fiecare vaca
  • fluxul de lapte pentru fiecare vaca in secunde/minute
  • timpul petrecut pentru fluxul de lapte mai mic de 2,2 livre (1 kg) pe minut
  • rezumatul datelor despre lapte/boxe/ora

Prin compararea masuratorilor inainte si dupa mulgere, se stabileste daca modificarile sunt semnificative. Consecventa pregatirii ugerului este cel mai important factor pentru instruirea vacilor pentru a fi mulse rapid si complet, imbunatatindu-se astfel capacitatea de mulgere a cirezii.

Considerente privind procedura de mulgere
Pregatirea si coordonarea vacilor sunt importante pentru conceperea procedurilor pentru maximizarea productiei de lapte de calitate intr-un mod eficient. Obiectivul este ca vacile sa aiba sfarcurile curate, uscate si stimulate la fiecare mulgere.Nu exista cea mai buna metoda de a pregati vacile, dar din perspectiva unei vaci, metodele trebuie sa fie aceleasi, indiferent de ora din zi sau de persoana care le mulge. Procedurile trebuie sa fie simple si concepute cu implicarea angajatilor pentru a corespunde necesitatilor conducerii, fortei de munca si starii vacii. Oamenii fabrica laptele, nu vacile.

La conceperea unei metode de mulgere, ajutati-i pe angajati sa fabrice lapte de calitate:
1) lucrand cu ei, pentru a dezvolta o metoda pe care ei sa o efectueze in mod constant
2) oferind vacilor un mediu curat, fara stres, pentru ca ugerele sa fie cat mai curate posibil cand sunt mulse
3) reducand fluctuatiile intervalului de mulgere

Procedurile de mulgere trebuie sa:
1) stimuleze eliminarea laptelui
2) reduca contaminarea cu microbi din lapte
3) mentina o cantitate optima de reziduuri in lapte, fara mulgere excesiva
4) reduca durata de mulgere
5) reduca raspandirea microorganismelor contagioase si din mediu

Trebuie avuti in vedere mai multi factori la utilizarea unei igiene eficiente a mulsului, inclusiv:

1) Curatarea vacilor.
Ardeti usor sau tundeti parul de pe ugere si taiati cozile pentru a pastra curatenia ugerelor, calitatea laptelui, randamentul salii si atitudinea mulgatorilor

2) Tarcurile de spalare
Daca sunt utilizate tarcurile de vaci, acestea trebuie sa contina masini de stropit suficiente si sa aiba dimensiunile adecvate (15 mp per vaca) pentru a reduce stresul si a spori curatenia vacilor. In mod normal, trebuie sa fie tinute 20 pana la 30 de minute in tarcul de spalare, apoi trebuie tinute o perioada adecvata in tarcul de uscare sau in tarcul de asteptare pentru a avea suficient timp sa se usuce. Straduiti-va sa limitati timpul de asteptare al vacilor la mai putin de o ora. In functie de dimensiunea salii si de cat de curate sunt vacile, tarcurile de spalare pot accelera randamentul salii. Uneori, principalul avantaj al tarcurilor de spalare este racirea vacilor in timpul sezonului cald.

3) Uscarea tarcurilor
Vacile trebuie sa fie uscate cand dispozitivul de muls este atasat, pentru a mentine sanatatea ugerului pe termen lung. Tarcurile de uscare de dimensiuni normale permit sfarcurilor sa se usuce la aer si reduc uscarea suplimentara in sala.

4) Portile de împingere
Portile trebuie utilizate pentru a asista fluxul de vaci catre sala, nu drept turnicheti pentru vaci. Utilizate corect, portile de impingere pot accelera randamentul salii. Totusi, utilizarea incorecta poate creste stresul si reduce secretia de ocitocina.

5) Manusile
Purtati manusi în timpul mulgerii pentru a reduce raspandirea microorganismelor.

6) Dezinfectarea mameloanelor
Dezinfectati mameloanelor cu germicide testate inainte si dupa muls, pentru a reduce formele de mastita contagioasa si de mediu. Substanta dezinfectanta poate fi aplicata pulverizand sau dezinfectand, pana cand se acopera intreaga suprafata. Asigurati-va ca exista o durata de contact adecvata (variaza in functie de produs) pentru a dezinfecta eficient sfarcurile. Frecarea pe piele a substantei dezinfectante pentru sfarcuri sporeste stimularea si contribuie la patrunderea substantei dezinfectante in crapaturile din piele, in care se afla organismele care produc mastita.

7) Mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte
Eliminarea a doua sau trei jeturi de lapte din fiecare strat stimuleaza curgerea laptelui, elimina microorganismele din primele jeturi de lapte si contribuie la depistarea mastitei clinice. Mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte constituie un semnal important pentru ca vaca sa lase laptele sa curga. Desi necesita mai multa munca fizica si forta de munca trebuie sa depuna mai multe eforturi, adaugarea mulgerii manuale a primelor jeturi de lapte la procesul de mulgere va imbunatati mulgerea vacilor in multe cirezi. Stimularea vacii pentru o secretie mai buna a ocitocinei si o curgere mai buna a laptelui duce la cresterea fluxului maxim de lapte si la o eliminare mai rapida si mai completa a laptelui. Timpul scazut de pornire al unitatii reduce aparitia mastitei si sporeste randamentul. Mai jos este un exemplu al eficientei stimularii corecte pre-mulgere: O ferma de lapte a adaugat o a treia persoana in fata salii rotative cu 48 de boxe pentru ca mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte sa poata fi implementata. In doua zile, productia a crescut cu trei livre per vaca. Sfarcurile au fost mai curate, au existat mai putine suieraturi ale mansonului si reatasarea unitatilor a scazut cu peste 50 de procente. Anumite ferme de lapte nu mulg manual primele jeturi si obtin totusi o stimulare buna. Dar, aceste cirezi sunt rare. Cirezile in care nu se desfasoara mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte au tendinta de a lasa dispozitivul de muls sa efectueze pregatirea, ceea ce incetineste durata de mulgere si creeaza in timp o tensiune excesiva asupra varfurilor sfarcurilor, care duce la raspandirea mastitei. Mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte este importanta pentru depistarea timpurie a mastitei clinice. Fara depistarea si gestionarea mastitei la vaci, partea ramasa din cireada este supusa riscului contractarii mastitei contagioase. In afara acestor beneficii, stimularea fizica (mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte) contribuie la eliminarea balegarului/murdariei de pe sfarcuri si uger, ceea ce duce la imbunatatirea calitatii laptelui. Este important ca mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte sa se desfasoare inainte de uscarea sfarcurilor. Daca mainile intra in contact cu laptele, dezinfectati-le dupa mulgerea fiecarei vaci pentru a impiedica contaminarea incrucisata.

8) Uscarea mameloanelor
Utilizati un prosop individual (de preferat o carpa) pentru a usca eficient partile laterale sau varfurile sfarcurilor. Carpele trebuie spalate si uscate dupa fiecare utilizare. Verificati daca sfarcurile sunt curate cu un tampon cu spirt sau indreptand o lanterna direct pe pielea mamelonului.

9) Coordonarea
Este necesara o stimulare manuala a sfarcurilor de minim 12 pana la 15 secunde pentru o stimulare suficienta a nervilor, pentru a asigura o secretie adecvata de ocitocina si o eliminare optima a laptelui. Pentru a profita de secretia de ocitocina, atasati unitatile timp de 45 – 90 de secunde de la inceputul procesului de pregatire al ugerului. Rapoartele la fata locului indica o crestere cu 25 de procente a fluxului de lapte cand unitatile sunt atasate in cursul unui minut de stimulare si o scadere cu 10 procente a productiei cand atasarea unitatii dureaza mai mult de cinci minute.

10) Atasarea unitatii.
Atasati unitatile, astfel incat aerul sa patrunda foarte putin si aliniati-le pentru a asigura mulgerea uniforma.

11) Indepartarea unitatii
Cand fluxul de lapte se reduce substantial la sfarsitul mulsului, opriti vacuumul si indepartati cu grija unitatea. Dezinfectati sfarcurile imediat.

12) Protejarea varfurilor deschise ale mameloanelor
Vacile care se intorc de la muls trebuie sa aiba mancare proaspata pentru a fi incurajate sa stea in picioare pana la inchiderea varfurilor sfarcurilor. Acest procedeu permite substantei dezinfectante sa ramana mai mult timp in contact cu sfarcurile, crescand astfel eficienta dezinfectarii sfarcurilor. Substantele de dezinfectare a sfarcurilor, care creeaza o bariera de germicide, protejeaza si varfurile deschise ale sfarcurilor de contaminarea cu mediul.

13) Intervalele de mulgere
Perioada dintre mulsul vacilor poarta numele de „interval de mulgere“. Vacile care sunt mulse de doua ori pe zi ar trebui sa fie mulse la o distanta de 12 ore; daca sunt mulse de trei ori pe zi, acestea trebuie mulse la o distanta de opt ore; si de patru ori pe zi, la o distanta de sase ore. Pastrarea unor intervale adecvate si constante va creste productia de lapte si va imbunatati sanatatea ugerului.

Procedurile generale de mulgere

Doua tipuri de proceduri de mulgere sunt utilizate in mod normal in salile mari.

1) Teritoriul:
Apare in momentul in care mulgatorii individuali sunt alocati unei zone sau unui anumit numar de boxe. Mulgatorii lucreaza de obicei independent in cadrul sistemului. (De exemplu, intr-o sala cu 32 de boxe, un mulgator poate efectua dezinfectarea prealabila, mulgerea ultimelor jeturi, uscarea si atasarea primelor opt vaci, iar celalalt mulgator va face acelasi lucru cu urmatoarele opt vaci).

2) Prin rotatie (denumit si secvential)
Apare cand mulgatorii lucreaza in echipa pentru a efectua procesul de mulgere impreuna, pana cand toate unitatile sunt atasate pe o parte. Dupa atasarea pe o parte, acestia trec la cealalta parte, pentru a dezinfecta vacile dupa muls si pentru a le elibera in sala.
Metoda prin rotatie este in general cea mai eficienta. Cercetatorii sugereaza ca o metoda prin rotatie imbunatateste randamentul salii cu 20 pana la 30 de procente, in comparatie cu un proces teritorial (Armstrong et al, 1994, Smith et al, 1995).
In plus, avand in vedere eficienta si randamentul salii la alegerea procesului, este importanta evaluarea efectului procesului asupra calitatii laptelui si capacitatii de mulgere. Pastrarea consecventei in pregatirea ugerului este esentiala pentru calitatea si producerea laptelui. Urmatorul exemplu al procesului indica o buna pregatire a ugerului.

Tabelul 1 Efectul proceselor diferite în sali paralele

Tipul salii     Igiena premulgere        Numarul de operatori          Vaci/operatori/ora          Rotatii/ora           Vaci/ora

100a               Prin rotatie                                      4                                                136                              5,45                       545

                        Teritoriu                                           4                                                107                               4,31                       341

32b                 Prin rotatie                                      2                                                  68                               4,31                       135

                         Lot                                                     2                                                  52                               3,24                       104

Exemplu de proces de mulgere prin rotatie intr-o sala cu 48 de boxe si cu doi mulgatori.

  • In timpul încarcarii vacilor, mulgatorul #1 efectueaza dezinfectarea prealabila si mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte 1-12
  • Cand mulgatorul #1 ajunge la 4, mulgatorul #2 incepe uscarea si atasarea 1-8
  • Mulgatorul #1 usuca si ataseaza 9-12
  • Mulgatorul #2 efectueaza dezinfectarea prealabila si mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte 13-24
  • Mulgatorul #1 usuca si ataseaza 13-20 si incepe imediat dezinfectarea după muls pe partea alaturata
  • Mulgatorul #2 usuca si ataseaza 21-24 si incepe imediat dezinfectarea dupa muls pe partea alaturata Dupa ce au iesit toate vacile si intra un grup nou
  • Mulgatorul #2 efectueaza dezinfectarea prealabila si mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte 1-12
  • Cand mulgatorul #2 ajunge la 4, mulgatorul #1 incepe uscarea si atasarea 1-8
  • Mulgatorul #2 usuca si ataseaza 9-12
  • Mulgatorul #1 efectueaza dezinfectarea prealabila si mulgerea manuala a primelor jeturi de lapte 13-24
  • Mulgătorul #2 usuca si ataseaza 13-20 si incepe imediat dezinfectarea după muls pe partea alaturata
  • Mulgatorul #1 usuca si ataseaza 21-24 si începe imediat dezinfectarea dupa muls pe partea alaturata

Alocarea zonelor de responsabilitate:
Mulgatorii trebuie sa fie intr-o anumita zona, la un anumit moment in timpul mulsului. Totusi, nu trebuie sa stea numai intr-o anumita zona. In exemplul de mai sus, mulgatorul #1 urmeaza vacile inauntru si incepe dezinfectarea primei vaci de indata ce se afla in pozitie. Mulgatorul #2 umple sala, inchide poarta de acces si incepe sa isi efectueze partea sa din cadrul procesului. Rolurile acestora sunt inversate in partea opusa a salii. Acest tip de procedura necesita ca operatorii sa se afle in anumite zone, dar nu ii limiteaza in nicio zona, ceea ce le permite eficienta maxima in timpul procesului de igienizare pentru pre-mulgere. Aceasta procedura este conceputa pentru a reduce intervalul dintre iesirea grupului anterior de vaci si atasarea unitatilor de muls la noul grup.
Nu faceti deosebiri. Daca o vaca este in pericol sau o unitate nu este atasata corect, cel mai apropiat mulgator trebuie sa se ocupe de acest lucru, indiferent de persoana care i-a atasat initial unitatea.
Aceste proceduri indica un exemplu de proces care include coordonarea adecvata pentru a obtine o capacitate buna de mulgere, precum si pentru a utiliza eficient timpul mulgatorului. Procesele sunt diferite in functie de dimensiunea si configuratia salii si numarul de mulgatori. Dupa conceperea unui proces adecvat, acesta trebuie efectuat in mod constant de catre toti mulgatorii in timpul turelor. Esenta o constituie consecventa de la un mulgator la altul si de la un muls la altul.

Intelegerea sistemului de muls
Obiectivul centrului de muls este de a optimiza performanta salii, utilizand echipamente adecvate din punct de vedere functional pentru a colecta eficient lapte de calitate ridicata. Echipamentele care functioneaza corespunzator mentin sanatatea varfurilor sfarcurilor si reduc patrunderea bacteriilor in canalul sfarcului. Intretinerea buna limiteaza scurgerile si crapaturile care adapostesc bacteriile. Variatiile aparute la managementul si tipul echipamentelor poate influenta eficienta strategiilor de productie a laptelui de calitate. Totusi, componentele de baza (vacuum, pulsatii, furtunuri, clesti etc.) din cadrul unui sistem de muls sunt asemanatoare si necesita intretinere. Capacitatea de a intelege si de a intretine echipamentul de muls este obligatorie pentru a obtine o productie de lapte de calitate.

Setarile recomandate pentru echipamente
Au fost adoptate urmatoarele setari pentru echipamente de la W. Nelson Philpot, Ph.D., profesor emerit (Louisiana State University) si Presedinte al Philpot and Associates International, Inc. si din manuscrisul sau intitulat: Productia laptelui de calitate si controlul mastitei.

Sistemele de vacuum
Sistemul de vacuum include pompa de vacuum, regulatoarele de vacuum, linia principala de alimentare pentru vacuum, linia de pulsatie, conducta pentru lapte si manometrul de vid. Exista doua tipuri de vacuum in cadrul unui sistem de muls – un „vacuum din sistem”, care reprezinta nivelul vacuumului asupra conductelor sistemului de mulgere si „vacuumul de mulgere”, care reprezinta nivelul vacuumului din unitatea de mulgere, in timpul mulgerii.

Capacitatea pompei de vacuum
Trebuie sa corespunda necesitatilor fiecarei ferme de lapte. Cercetarea publicata de National Mastitis Council arata ca vacuumul trebuie sa aiba o capacitate de 991 litri pe minut (CFM) plus inca trei CFM pentru fiecare unitate de muls individuala. Trebuie avute in vedere cerintele legate de vacuum pentru alte echipamente, cum ar fi regulatoarele de vacuum lubrifiate si sistemele de curatare care functioneaza cu vacuum. Marind dimensiunile salii, trebuie luat in considerare numarul de unitati care sunt atasate in acelasi timp, deoarece acest lucru poate influenta cerintele legate de vacuum. Acest lucru se intampla in sistemele cu componente cu diametrul mai mare de 5/8 inch (1,58 cm).

Regulatorul de vacuum
Este o componenta esentiala a sistemului de muls, deoarece mentine nivelul vacuumului la un nivel predeterminat, crescand sau reducand cantitatea de aer admis in sistemul de muls. Acest aer este cunoscut sub numele de „flux de aer de rezerva”. Regulatorul trebuie sa se afle intr-o zona curata de pe linia principala de alimentare pentru vacuum dintre rezervorul de distributie pentru vacuum si sifonul sanitar pentru lapte. Regulatoarele de vacuum oscileaza din cauza fluctuatiilor ciclice ale vacuumului, produse de catre liniile de pulsatie. Regulatoarele trebuie sa fie curate si intretinute pentru a mentine o stare corespunzatoare de functionare.

Nivelurile vacuumului
Sunt diferite in functie de tipul sistemului de muls utilizat. Un sistem cu conducte inalte pentru lapte necesita 14 – 15 inci de mercur (45 – 50 kPa), conductele pentru lapte la nivel mediu necesita 13,5 – 14,5 inci de mercur (45 – 49 kPa), iar conductele joase au nevoie de 12,5 – 13,5 inci de mercur (42 – 45 kPa) in timpul fluxului mediu de lapte. Fluctuatiile din timpul mulsului nu trebuie sa depaseasca 3 inci de mercur (10 kPa) in sistemele cu linie inalta sau 2 inci de mercur (6,6 kPa) in sistemele cu conducte joase. Cel mai important aspect al nivelurilor vacuumului este stabilitatea. In timpul fluxului mediu de lapte, vacuumul variaza de la 10,5 pana la 12,5 inci de mercur (35 pana la 42 kPa) la varful sfarcului. Sistemele de muls sunt considerate adecvate daca vacuumul liniei pentru lapte ramane constant in intervalul de 0,6 inci de mercur (2 kPa) al vacuumului receptor in timpul mulgerii normale, inclusiv modificarea paharelor pentru sfarcuri si alunecarea mansonului. Viteza de mulgere imbunatatita se obtine cand vacuumul la clesti se mentine mai aproape de valoarea de 12,5 inci, cu setarile corespunzatoare pentru eliminare pentru a reduce mulgerea excesiva. Sistemele de pulsare. Pentru o mulgere corecta este esential ca sistemele de pulsare sa produca lapte alternativ si sa existe faze de masaj ale mansonului paharelor pentru sfarcuri. Aceste faze sunt produse de catre sistemul de pulsare, care lasa aerul sa intre, eliminand-l apoi din galeria dintre manson si scobitura paharului. Laptele curge atunci cand pulsatorul permite vacuumul sa fie aplicat camerei de pulsare, prin care se deschide
mansonul. Aceasta faza este cunoscuta drept „faza laptelui”. „Faza de masaj sau de odihna” apare atunci cand mansonul se strange pe masura ce aerul din atmosfera este lasat sa patrunda in camera de pulsare. Prin intermediul sistemelor de muls, sunt efectuate doua functii de baza: stabilesc un vacuum controlat pe varful sfarcului si ofera masaj intermitent pentru stimularea sfarcului si pentru a impiedica congestia la varful sfarcului. Este foarte important ca pulsatoarele sa fie curate si sa se afle intr-o stare corespunzatoare de functionare.

Impulsurile alternative sunt preferate impulsurilor uniforme sau simultane.

Frecventele impulsurilor trebuie stabilite intre 45 si 65 de cicluri pe minut.

Raportul impulsurilor
reprezinta portiunea din ciclul de pulsare cand se mulge prin intermediul mansonului, in comparatie cu masajul sau odihna. Acesta trebuie setat intre 50:50 si 70:30, raportul dintre cantitatea de lapte:timpul de odihna. Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca exista putine beneficii care provin de la rapoartele impulsurilor mai mari de 60:40. Cu toate acestea, setarile pentru vacuum si fazele de pulsare trebuie avute in vedere la setarea rapoartelor impulsurilor. Problemele de pulsare pot fi cauzate de defectiuni mecanice, mansoane cu tuburi prea scurte si faze de odihna necorespunzatoare. Factorii care duc la congestia fluidului la varful sfarcului vor predispune vacile unui grad crescut de infectie. Exista factori importanti precum dimensiunea sfarcurilor, caracteristicile mansonului, starea vacuumului, adancimea patrunderii sfarcului in manson si sarcina de compresie asupra sfarcului in timpul fazei de masaj a ciclului de pulsare. Sarcina de compresie se aplica sfarcului printr-un manson destul de rigid, montat sub tensiune, in timp ce se indoaie in jurul sfarcului. Sarcina de compresie trebuie sa aiba 3 – 5 inci de mercur (10 – 16 kPa) peste presiunea atmosferica. Prin cresterea nivelului vacuumului sau cresterea tensiunii la mansonul paharului pentru sfarcuri, poate creste sarcina de compresie.

Sistemul de eliminare a laptelui
O unitate de muls este formata din patru pahare pentru sfarcuri (fiecare fiind alcatuit dintr-un manson, o scobitura, un tub scurt pentru lapte, tubul pulsator scurt), un cleste, un furtun lung pentru lapte si un furtun pulsator lung. Mulgatorii sunt mai familiarizati cu aceasta unitate decat cu oricare alte componente ale sistemului de muls, deoarece o utilizeaza zilnic. Unitatea trebuie sa fie usor de manevrat, sa aiba capacitatea de a impiedica inundarea si trebuie sa aiba o supapa de blocare automata pentru a elimina patrunderile mari de aer in timpul intreruperilor sau repornirilor.

Mansoanele paharelor
Ppentru sfarcuri sunt singurele componente ale sistemului de muls care intra in contact direct cu mameloanelor vacii si au o influenta mai mare asupra eficacitatii mulsului decat orice alte componente. Selectarea mansoanelor pentru fiecare ferma in parte poate fi o provocare si poate duce la proceduri gresite. Mansoanele trebuie schimbate dupa 1.000 – 1.200 de mulgeri ale vacilor. Diferentele evidente ale eficientei mulsului dupa schimbarea mansoanelor indica faptul ca a trecut prea mult timp pana sa fie schimbate. Trebuie sa se reduca alunecarile paharelor pentru sfarcuri in timpul mulsului, deoarece aceste alunecari pot duce la infectii produse de masina. Daca paharele aluneca mai mult de 5 -10 ori la 100 de vaci, inseamna ca exista o problema cu alunecarea mansonului. Exista mai multi factori care contribuie la alunecarea mansonului, inclusiv alinierea gresita a manunchiului, proiectarea gresita a mansonului, distributia inegala a greutatii in manunchi, prize de aer blocate in clesti si conducte pentru lapte inundate. Alte cercetari au indicat o crestere a alunecarilor mansoanelor provocate de interactiunea dintre proiectarea mansoanelor, greutatea manunchiului, nivelurile vacuumului, fluctuatiile vacuumului, mulgerea sfarcurilor umede, absenta bratelor de asistare ale furtunurilor, mulgerea excesiva si dimensiunea mameloanelor.

Dispozitivele de detasare automata
Retractarile automate sau dispozitivele de detasare, reduc perioada de munca si trebuie setate pentru a reduce reziduurile din lapte (fara mulgere excesiva) si a maximiza sanatatea ugerului. Pentru a stabili daca vacile au fost mulse complet, dezinfectati periodic dupa mulgere aproximativ 30 de procente dintre vaci si masurati cantitatea de lapte ramasa dupa detasarea unitatii de muls. Se spune ca vacile sunt mulse complet, daca ramane mai putin de 1 livra (453,59 g) din toate cele patru mamelonului.

Intretinerea echipamentelor din centrul de muls
Unele echipamente din centrele de muls trebuie verificate zilnic de catre angajati, dar trebuie intretinute numai de catre experti (vacuum, sistem de pulsare, sistem de racire etc.). Alte componente, cum ar fi mansoanele si furtunurile sau alte piese din cauciuc, trebuie inlocuite in mod periodic, inainte de aparitia crapaturilor sau a scurgerilor. Cateva reguli empirice: mansoanele – 1.000 – 1.200 la 100 de vaci mulse; furtunurile trebuie inlocuite la aproximativ patru pana la sase luni; tuburi de aer – la sase luni sau dupa cum este necesar; si furtunuri pulsatoare – anual sau dupa cum este necesar. Anumite piese din cauciuc pot avea o durata de viata mai mare decat altele, dar este important sa nu colectati niciodata lapte cu furtunuri crapate sau deteriorate. Aceste perioade variaza si depind de practicile de gestionare si de echipamentele utilizate. Furtunurile pentru lapte si alte componente din centrul de muls trebuie sa aiba dimensiunile adecvate pentru optimizarea eficientei procesului de mulgere si colectarea laptelui de calitate.

Influentele tehnologice ale echipamentelor de muls
Progresele tehnologice au completat capacitatea conducerii de a creste eficienta si de a imbunatati productie laptelui de calitate. De exemplu, sistemele in linie de masurare a laptelui, utilizate pentru masurarea calitatii si componentelor laptelui pot fi utilizate eficient si pentru monitorizarea calitatii laptelui. Tehnologia din centrele de muls depinde de capacitatea producatorului de a spori fiabilitatea si de a imbunatati instalarea si intretinerea, in timp ce sistemele devin usor de utilizat de catre producatori.

Masurarea performantei salii de muls
Totul se invarte in jurul salii. Deoarece salile sunt fonduri fixe, maximizarea utilizarii acestora creste profiturile. Mulgerea vacilor 21 pana la 22 de ore pe zi, in functie de timpul necesar pentru spalarea corespunzatoare a sistemului, profita la maxim de acest fond.

Exista mai multe moduri de a masura performanta salii. Cateva dintre masuratorile tipice ale eficientei sunt:
Vaci pe ora (CPH). Numarul total de vaci mulse într-o ora
Vaci pe ora productivă (CPLH). CPH impărtit la numărul total de mulgatori
Lapte pe ora (MPH). Cantitatea totala de lapte colectata într-o ora
Lapte pe ora productivă (MPLH). MPH impărtit la numărul total de mulgatori

Rotatii pe ora (TPH)
Poarta si numele de randamentul salii. De cate ori vacile intra si ies din sala intr-o ora. Randamentul salii poate fi impartit in cateva masuratori individuale de timp, precum:

  • 1 iesirea pana la umplerea salii
  • 2 igiena pre-mulgere =
    a. dezinfectarea
    b. mulgerea ultimelor jeturi
    c. uscarea
  • 3 intrarea, pana cand prima unitate este atasata
  • 4 intrarea, pana cand toate unitatile sunt atasate
  • 5 toate unitatile atasate, pana cand prima unitate este detasata
  • 6 toate unitatile atasate, pana cand prima unitate este detasata
  • 7 ultima unitate este detasata pana la iesire

Aceste masuratori pot varia de la un centru la altul, in functie de conducere si de conditii. In plus fata de evaluarea regulata a acestor masuratori ale eficientei, este important sa monitorizati timpul si eficacitatea spalarii. In timp ce toate aceste masuratori sunt utile pentru ca producatori sa devina mai eficienti, evaluarea impactului asupra calitatii laptelui la implementarea practicilor de gestionare concepute pentru a spori eficienta este esentiala.

Concluzii
Productia laptelui de calitate este obligatorie pentru ca fermierii din aceste centre sa poata supravietui pe piata competitiva din momentul de fata. Consumatorii cer produse de calitate ridicata, iar procesatorii sunt dispusi sa plateasca prime pentru acestea. Acest modul a fost conceput pentru a asista producatorii in alegerea solutiei optime, concentrandu-se pe gestionarea necesara in interiorul si in jurul sistemelor din centrele de muls, producatorii straduindu-se sa sporeasca profiturile, prin maximizarea productiei de lapte si calitatii acestuia si prin optimizarea eficientei.

Lasati un Comentariu

Comentariu (necesar)

Trebuie sa completati aceste tag-uri HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nume (necesar)
Email (necesar)

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.